Fantana arteziana de pe Mures

Am fost prezent azi la mai bine de jumatate din discutia ce d-ul Gheorghe Falca a purtat-o cu 7 aradeni, doi dintre ei sunt membri ai Asociatiei Comunitatea Durabila, un fost candidat la primaria Aradului (din partea PAS, daca bine imi amintesc), 3 ingineri (eu, Paul si Kristian care este si ziarist). Au mai fost prezente inca alte 3 persoane: d-na Adela Cristea, o doamna din conducerea Clubului Victoria si inca un tanar, dar acestia nefiind invitati au fost poftiti (mai mult sau mai putin elegant) sa paraseasca sala deoarece doar cei invitati au putut lua parte la discutii.

Am sa redau acum ideile principale ce s-au discutat cat timp am fost prezent, iar la final am sa imi exprim parerea personala.

La inceput s-a discutat legat de comunicarea cu populatia, prin intermediul massmediei care fiind privata nu are spatiul si interesul necesare in a prezenta toate informatiile asa cum sunt ele prezentare de catre institutia primariei. D-ul primar a amintit de conferinta de presa ce a avut loc inaintea discutiei cu noi, conferinta de presa in care s-au prezentat unele proiecte cum ar fi: reparatia si dezvoltara a 16 km de trotuare in intregul municipiu (s-a insistat putin pe zona Gai unde in apropiere de Bidi se va face marea parte a investitiei), alocarea de spatiu pentru bustul lui Nicolae Cajal, in apropierea Sinagogii si in final studiul de fezabilitate a fantanii arteziene de pe Mures.

Ulterior s-a trecut la prezentarea unor proiecte care fac parte din principalele obiective ale primariei, dar nu inainte de a ne explica si exemplifica modul in care bugetul local este format (un exemplu de alocare a fondurilor: taxele locale ale cetatenilor acopera doar iluminatul public pe un an). S-a trecut apoi la discutii legate de viziunile din punct e vedere politic asupra masurilor populiste, modul in care alti primari au cheltuit banii, etc. subiecte care pe mine unul, sincer, m-au plictisit si chiar nu ma interesau, de gen: subventionarea gigacaloriei, informarea cetatenilor legata de modernizarea CET (48 milioane EU, minim 20% din bani vin din certificatele verzi), faptul ca un primar a facut sau nu treaba si daca aceasta influenteaza sau nu alegerea primarului.

Dupa un timp s-a ajuns intr-un final si la un subiect ce pe mine ma interesa si unde am venit cu intrebari: Capitala Culturala Europeana, si mai exact, de ce nu se investeste in Teatrul Vechi, Teatrul Classic, Teatrul de Marionete, etc. investitii care ar aduce un plus la cultura, de ce nu se investeste, asa cum Debrecen a investit intr-o biblioteca (care in brosura lor de prezentare era extrem de frumoasa), de ce nu se investeste in galerii de arta, muzeul de istorie, cel de stiinte ale naturii (ambele prafuite si fara e amenajare sau exponate care sa atraga izitatori), de ce nu se investeste in dezvoltarea culturii si se investeste intr-o fantana arteziana plutitoare pe Mures, adica de ce nu se aduce la zi ce avem, sa se imbunatateasca ce avem, iar ulterior sa trecem la fantani arteziene si alte asemenea investitii. Aici eu unul mi-am exprimat aceste nelamuriri, precum si faptul ca pentru a candida la pozitia de Capitala Culturala Europeana, Aradul ca si oras trebuie sa arate prin istoria sa ca a fost un oras pasnic, un oras in care multiculturalitatea a generat armonie, cultura a avut o baza solida si a crescut. Apoi am aflat ca noi ar trebui sa avem anumite valori care din pacate se pot degrada si ca atat Clujul cat si Timisoara au un avans in ceea ce priveste cultura, fiind orase in care cultura este mult mai bine dezvoltata si mai puternic reprezentata fata de Arad.

D-ul primar ne-am mai impartasit cateva informatii legate de Zona Industriala de Vest, a carei economie este mai buna comparativ cu cea din perioada interbelica, perioada de boom maxim a Aradului. Am aflat si faptul ca de la 26% suprafata construita in timpul mandatului d-ului Dorel Popa, in primul mandat al d-ului Falca suprafata construita a crescut la peste 46%, iar acum se apropie de 70% (suprafata construita fiind cea acoperita de hale de productie). Somajul in Arad fiind acum de 3% (?!).

S-a discutat putin si legat de UTA, faptul ca primaria plateste toate cheltuielile, mai putin salariile jucatorilor. Legat de stadionul UTA si renovarea/extinderea/modernizarea sa, d-ul primar sustine ca din 2004 s-a cerut de catre cetateni, suporteri si alte persoane, sa se investeasca in stadion. Cu toate acestea nu a facut acest lucru deoarece, spune dumnealui, prioritare au fost alte investitii in infrastructura, astfel ca pana in anul 2014 toti parametrii de infrastructura sa fie peste 90% (canalizare, gaz, apa, drumuri, etc.), iar acum suntem in faza de facere/refacere a drumurilor dintre blocuri.

Acum suntem in faza in care dezvoltarea culturii este prioritara, acum fiind momentul ideal pentru astfel de investitii, iar in acest moment se pregateste strategia de dezvoltare a orasului pentru perioada 2020-2030, astfel fiind acum oportune investitiile in cultura.

D-ul primar ne-a spus apoi despre colaborarea cu companii de consultanta din Barcelona si Bilbao, cum acestea au o experienta extinsa asupra cresterii si dezvoltarii durabile a unui oras, si faptul ca in cursul acestui an domnia sa se va intalni cu primarul Barcelonei.

Subiectul central al discutiei a devenit Cetatea Aradului, ce poate sa atraga turistii, care este modul in care poate fi promovata acceasta ca si obiectiv turistic cu fonduri de 200 milioane euro care i-am putea primi de la UE pentru renovarea cetatii daca ea intra in circuitul civil. Dar in Arad in acest moment cultura este la pamant si astfel turistii nu au ce vedea si vizita in afara de Parcul Reconcilierii si grupul statuar Cei 13 Generali, parc care este singurul obiectiv major care atrage turisti in Arad, aste dupa spusele d-ului primar si alte lui Paul. Ajungand discutia la str. Metianu (condusa de Paul in aceasta directie), d-ul primar a recunoscut ca s-a exagerat cu marmura pe acea strada, ea fiind “un exercitiu pe fonduri europene”.

In argumentatia fantanii si a importantei ei, discutia s-a dus acum spre Barcelona si anume cum Gaudi a fost lasat sa construiasca cladiri noi langa cele vechi, astfel atragand spre obiectivele turistice si alti turisti si implicit aceasta combinatie a crescut fuxul de turisti. In Bilbao, oras industrial, in care spatele cladirilor era spre apa, s-a facut un plan pe 20-30 ani, plan in care au implicat si Guggenheim care au construit un muzeu, investind astfel 100 milioane EU in plina criza a combustibililor din anii ’70-’80, astfel un brand a adus turisti si dezvoltare a zonei. La fel si in Arad, d-ul primar se lupta acum pentru cetate, care astfel sa devina un obiectiv principal pentru Arad.

Discutia a deviat putin spre investitiile si planurile de dezvoltare pentru spitale, care au intrat in directionarea autoritatile locale, iar astfel primarul, neavand cunostinte in aceste domenii, apeleaza la firme de consultanta care ofera astfel planuri pentru mentinerea si dezvoltarea spitalelor.

S-a trecut la o comparatie intre filarmonica din Arad, Timisoara si Cluj, cele din urma depasind-o pe cea din Arad. Cu toate astea primaria finanteaza 98% din cheltuielile filarmonicii, doar 2% fiind acoperit din resurse proprii.

Primaria a cerut in Viena, la arhive, informatii legate de istoria Cetatii Aradului, informatii care sunt multe si extrem de interesante, care dovedesc faptul ca in perioada in care Aradul a fost parte a imperiului Austro-Ungar, cetatea a fost folosita drept inchisoare pentru revolutionarii francezi (in articolul meu mai vechi gasiti si alte informatii de acest gen, legate de partea necunoscuta a istoriei Cetatii Aradului). Astfel, aceste informatii pot fi utilizate ca si povesti centrale pentru documentare care sa fie proiectate pe perdeaua de apa ce fantana arteziana o va proiecta chiar in apropierea Cetatii Aradului. Si iata ca asa toate aceste informatii si istorii pot ajuta in a promova Aradul ca fiind un oras multicultural european.

Clujul este vazut ca si un oras nationalist, Timisoara ca un oras elitist, iar Iasiul nu va intra in competitie in aceasta forma, toate acestea fiind in avantajul nostru in cadrul candidaturii noastre pentru Capitala Culturala Europeana.

Asadar, fantana arteziana de pe Mures, va atrage, va soca si va deveni un punct important in obiectivele turistice ale Aradului.

Acestea fiind spuse eu a trebuit sa plec si astfel nu am obtinut mai multe informatii legate de fondurile care vor servi pentru aceasta fantana arteziana. Din ce am citit in acest document fondurile ar fi din “bugetul local si/sau surse alternative”.

Acum, parerea mea: nu vad rostul fantanii arteziene, vad rostul amenajarii malului Muresului, a zonei verzi de pe faleza, chiar si a unei parcari subterane sub terenurile de sport de la “Constructorul” asa cum apare pe plansele ce le-am vazut ieri, dar fantana imi pare din punctul meu de vedere cam inestetica si nepotrivita ca si amplasament si scop. Cu toate astea trebuie sa recunosc faptul ca planul pe termen lung suna destul de bine, dar inca nu stiu sigur daca poate fi pus in aplicare. Sper ca intradevar strategiile enumerate de catre d-ul Gheorghe Falca sa fie eficiente si sa reusim astfel sa ajungem Capitala Culturala Europeana in 2021.

Pana cand vom vedea cum evolueaza lucrurile pe mai departe spun atat: pentru Arad, pentru dezvoltarea orasului, a culturii si pentru a imbunatati tot ce tine de acesta merita sa ne implicam, noi, simpli cetateni, sa ne exprimam parerile, sa le sustinem si sa luam parte activ la deciziile ce se iau in cadrul Primariei, a Consiliului Municipal si a altor institutii ce conduc orasul nostru. Hai sa ne implicam si astfel sa avem un oras mai frumos, un oras de care sa ne mandrim si in care sa dorim sa ramanem si sa ne crestem copiii.

4 Comments

Anda

about 5 years ago

Eu as restaura toate cladirile din centrul Aradului (minus acele cateva care nu au nevoie de restaurare).

Anda

about 5 years ago

Eu as reamenaja Piata Avram Iancu in jurul Monumentului Eroilor din cel de al doilea Razboi Mondial si al aleilor deja existente cu mai multi copaci, mai multe banci si cosuri de gunoi si un iluminat concentrat pe aleile sale si suficient pentru timpul de noapte (Monumentul si aleile renovate de asemenea, dar fara a le modifica pozitia actuala).

Adrian din Arad

about 5 years ago

@Anda: Cu cladirile e problma mare, multe sunt in proprietate privata iar proprietarii nu au bani sa le intretina sau sa le repare, e o adevarata istorie legata de legile ce au vrut sa le faca pt. a permite interventia asupra fatadelor la cladiri monument sau istorice, etc. Ideea cu p-ta Av. Iancu e buna, dar din ce stiu exista un plan pt. aceasta, daca iti mai aduci aminte de piramida de acolo (http://www.adriandinarad.ro/cand-politica-nu-ajuta-un-oras-si-piramida-din-p-ta-av-iancu), deci sansele sa se faca diferit sunt mici.

Anda

about 5 years ago

Eu as demola noua catedrala ortodoxa ca sa expun cladirea monument istoric a Liceului CFR. In locul catedralei as face o zona verde - cu alei, banci, cosuri de gunoi, iluminat corespunzator si multa verdeata (chiar si copaci de dimensiuni mici care sa nu ascunda fatada cladirii monument istoric).

Leave a Comment

Please be polite. We appreciate that.
Your email address will not be published and required fields are marked

Connect with Facebook


*