Nu vreau inapoi din viitor

Clar … nu ma mai intorc, am fost ala care am tras paiul scurt 😀 da’ in sensul pozitiv, eu am fost cel ce am ajuns in viitor.

Acum … cu ajutorul tehnologiei va scriu din viitor si va spun cum e cu noile computere.

Acum, in viitor (mai ca nu imi vine sa scriu in prezent :D), nu mai gasesti calculatoare offline, calculatoarele sunt deja incorporate in tot ceea ce atingi si interconectate, procesoarele cuantice sunt cele ce dau tonul in materie de putere de calcul, nu mai exista Internet cum il stiam noi, acum e Net simplu, totul e wireless, totul e interconectat.

Hai sa incep cu jurnalul de bord:

Prima zi: pana sa imi dau seama ce se intampla deja am fost interogat de un robot companion de destinatia mea si de scopul vizitei in muzeu, caci am fost transportat in timp si sediul nostru a devenit muzeu, primul loc din care s-a pornit intr-o calatorie in timp. Surpriza a fost cand m-am prezentat, imediat am fost condus spre noul sediu. Dupa cateva protocoale de securitate am fost dus intr-un final intr-o sala unde mi-a fost prezentata istoria si modul in care calculatoarele au evoluat.

Ziua 2: Prima mea vizita intr-un nou centru de calcul, nu mai este o cladire enorma cu sistem de climatizare performant, cabluri, procesoare, etc. Acum un centru de calcul este o cladire mai mult o gradina, sub ea fiind de fapt amlasate procesoarele cuantice. Acestea sunt foarte performante, capabile de calcule de ordinul Pentaflop/s per procesor, iar un procesor nu este mai mare decat o moneda de 50 bani din 2011. Consumul de energie este foarte scazut, caldura emanata mica, astfel ele pot lucra la capacitate maxima permanent.

Ziua 3: Intr-un final primesc si eu propriul meu calculator. Unul de ultima generatie, neinvaziv, dar care imi transpune informatia direct in creier, cum? Pai eu am crezut ca asa voi fi controlat sau ceva, de fapt nici un calculator nu poate transmite altceva decat imagini si sunet. Dar sa nu credeti ca imaginile altereaza realitatea sau ceva, de loc, completeaza realitatea, e o difernta clara intre ce iti transmite calculatorul si ce e real.

Ziua 4: Inca nu ma pot obisnui ca am pe mana un ceas si ca acesta transmite prin intermediul unor microelectorzi informatii direct prin sistemul meu nervos la creier, ca noua generatie de calculatoare sunt enenvazive si ca pot controla totul doar prin gand … parca imi lipseste tastatura, mouse-ul, parca nu imi vine sa cred ca daca ating o vitrina, o oglinda, orice suprafata vitrata o pot transforma instant in echivalentul unui televizor. Ce sa spun de birouri, ele devin si sunt adevarate minicentre de calcul, cu o putere de calcul incredibila si care practic proceseaza imagini “filmate” direct din interiorul creierului meu, trebuie doar sa ma gandesc ca as vrea sa filmez aceasta intamplare si gata, filmul este deja facut.

Ziua 5: Mi-am amintit ca inca mai am cu mine un iPhone 4 ce functioneaza, o adevarata piesa de muzeu, acum sunt in laboratorul de cercetare si punem la care un cablu USB ce sa poata fi conectat la sursa de alimentare modificata pentru a oferi acei 5 V si 500 mA ce sunt folositi pt. incarcare. Oare cum voi transfera datele de pe el? Sper ca maine sa pot sa-l interconectez cu o retea WiFi incropita ad-hoc si sa salvez datele de pe el.

Ziua 6: Dupa o zi de stat in laborator si dupa ce am vazut ce viteza de calcul au noile calculatoare sunt convins, nu mai vrau inapoi din viitor, dar din pacate trebuie sa ma intorc.

Ziua 7/inapoi in trecut: Gata, s-a terminat calatoria in timp, am toate informatiile pentru a pregati echipa Oktal.ro de viitorul in materie de calculatoare. Tot ce mai am de facut e sa imi dau seama cum sa trimit inapoi ceasul ce mi-a ramas din viitor, uitucul de mine am uitat sa-l las acolo.

Daca inca nu v-ati prins … asta este inca o proba bifata in cadrul Super Blog 2011 :D.

No Comments

Leave a Comment

Please be polite. We appreciate that.
Your email address will not be published and required fields are marked

Connect with Facebook


*