Acum o saptamana am luat la plimbare noul Citroen C5 impreuna cu Ciprian, Florin si Gabriel. E prima data cand am ales sa am si pasageri in plimbarea mea cu o masinuta in test-drive.

Prima impresie cand urci intr-un C5 e de WOW, de ce? Simplu, o multime de butoane, piele si finisaje excelente, scaune confortabile si o multime de optiuni ce te coplesesc pur si simplu. Pentru o persoana care e obisnuita cu butoanele, ca de exemplu un IT-ist (:D) asta nu e o problema, in schimb pentru un utilizator normal e destul de greu sa ajungi sa si reglezi volumul deoarece poti foarte usor sa confunzi butonul de volum cu cel de schimbare a posturilor radio.

Dupa ce am facut mica tura de a luat pe fiecare participant in parte am inceput sa sesizez diferenta intre o masina normala si Citroen C5: suspensia GENIALA a C5-ului este demna de toata lauda. Suspensia este individuala pe fiecare roata, pe baza de ulei si ofera un confort maxim la rulare.

Ne-am pus pe o sedinta foto intr-un mediu “urban” la marginea orasului. Va dati seama ce imagine a fost cu 4 oameni facand fotografii din toate unchiurile la un model, o masina pe post de model. Am pus-o sa stea in diverse pozitii, cu rotile pe stanga, pe dreapta, cu o usa deschisa, cu ambele deschise, poze de interior, portbagajul deschis, luneta curbata invers, detalii cromate, faruri, semnalizatoare, etc. Cred ca un alt model mai cuminte nu am putut avea .

Acum putine informatii despre masina:

Interior

Interior generos, cu spatiu suficient si pe bancheta din spate o persoana inalta (Florin) a stat comod si nu s-a lovit cu genunchii de scaunul soferului (as fi simtit eu asta). O multime de butoane, dupa cum am mai spus, tapiterie din piele si textil, bine combinat, in asa fel incat arata extrem de placut si nu deranjeaza de loc. Scaune fata incalzite in 3 trepte (optiune) si cu reglaje multiple, inclusiv un reglaj suplimentar, partea superioara a spatarului putand fi reglata separat de reglajul lombar, astfel am ajuns sa pot sa-mi sprijin capul pe tetiera fara ca sa trebuiasca sa-l las pe spate si sa pierd din vizibilitate.

Din pacate spatiile de depozitare sunt reduse ca si numar, doar cele din usi pot fi utilizate cat de cat, iar testele mele cu sticla, doza de suc au fost un esec, nu am gasit de loc un suport pentru ele, astfel ca la un drum lung esti obligat sa consumi lichidele stationand sau cautand dupa ele. Pentru portmoneu spatiul din cotiera e suficient si chiar util .

Exterior

Ce poti sa ii reprosezi unei masini exceptionale? Nimic. Exteriorul este elegant, cu elemente cormate care scot in evidenta clasa superioara la ca C5-ul este incadrat. Stopurile sunt generoase, pe sistem LED (cred, da’ nu-s sigur), farurile au o forma specifica, semnalizatoarele frontale fiind in parte inferioara a barei de protectie fata, fiind o pozitie cam ciudata pentru semnalizatoare, majoritatea constructorilor auto mergand pe semnalizatoare incorporate in blocurile optice principale.

Din lateral iti da impresia ca e masiva masina, cand de fapt doar portierele sunt mai mari, avand o inaltime putin peste medie. Masina nu are bandouri, chiar, cum ar arata o masina din zona premium cu bandouri din cauciuc? Nu ma apuc sa scriu de linia masinii, de unghiurile ce se intretaie sau nu, etc. C5-ul e frumos din orice unghi, nu cred sa fie careva care sa zica ca nu-i frumos, mai ales cand pe strada a intors priviri, mai ales la auzul motorului .

Ceva deosebit este luneta curbata invers, un fel de semnatura Citroen pentru clasele superioare.

Motorizare

Am avut in test-drive versiunea de 2.0 diesel cu 160 cai (pe care i-am simtit bine de tot ). Motorul prinde binisor de pe la 2000-2200 ture, sub 2000 cam trebuie sa ai rabdare pana sa reactioneze. Nu am avut de ce si unde sa dau viteze mai mari de 70-80 km (desi am vrut sa mergem pe autostrada, nefiind atunci terminata/deschisa, am renuntat si am mers doar prin oras), dar as fi curios cum s-ar comporta la un drum lung, macar pana in Timisoara pe autostrada sa vedem cum ar merge.

Preturi

Pretul de baza incepe de la 22.591 EU cu TVA inclus. Pretul pentru o versiune echipata binisor este in jur de 30.000 EU. Versiunea din test a fost la 42.000 EU dar avea cam toate extrasurile posibile, mai putin full piele si trapa.

Pe final pot spune ca sunt extrem de incantat de Citroenul C5 iar socul mare al suspensiilor masinutei mele m-au adus cu picioarele pe pamant: imi voi permite asa o masina doar peste cativa ani buni, sa de as castiga la loto .

Toate pozele se gasesc aici.

Multumesc inca o data lui Adrian de la AutoArena, lui Florin, Ciprian si Gabriel pentru rabdarea de a-mi suporta unele directive date la sesiunea photo .

Scriam in urma cu 1 an despre cetatea Aradului, acum revin cu continuarea informatiilor ce le detin iar pe viitor voi incerca sa detaliez informatiile oferite.

La ridicarea zidurilor cetatii s-a folosit ca si liant varul nestins, fapt ce face ca si in prezent caramizile sa fie greu de dizlocat. Astfel cetatea va mai rezista cu siguranta inca cateva sute de ani fara a fi nevoie de o interventie serioasa de consolidare.

In 1779 imparatul Iosif al II-lea a ordonat stramutarea Aradului in zona localitatii Utvinis (14 km distanta) pentru a realiza un camp de vizibilitate si totodata camp de tragere pentru cetate (aceasta avand 296 guri de tun). Tot din acest motiv s-a inceput si demolarea unor cladiri inalte ca si: vechea cetate, biserica ortodoxa, etc. Populatia nu a acceptat si s-a revoltat, iar in 1781 imparatul a renuntat la ordinul de stramutare a orasului.

Datorita pacii de la Passarotitz, cand Banatul a trecut de la turci la austrieci, apararea pe linia Muresului nu-si mai are rostul, iar cetatea proaspat terminata este transfromata in inchisoare. Astfel in 1784 aici sunt intemnitati romanii rasculati impreuna cu Horia, CLosca si Crisan, mai exact cei din ceata lui Petru Baciu, capetenia din zona. 24 de tarani au fost decapitati iar 92 au fost torturati si maltratati. In 1789, dupa interventia Austriei care a contribuit la infrangerea Revolutiei Franceze, in cetate sunt adusi si intemnitati sute de revolutionari francezi.

Intre 1848-1849 Kossuth lajos isi stabileste comandamentul in cetate si se intalneste cu Nicolae Balcescu pentru a realiza impacarea cu Avram Iancu. Dupa pacea de la Siria (1849), in cetate se constitue un tribunal imperial condus de generalul-baron Jacob von Haynau care declara ca va face “liniste pentru 1000 de ani”. 40.000 de oameni au fost anchetati dupa inabusirea revoltelor, 264 de ofiteri alaturi de un numar mare de participanti sunt condamnati la moarte. Printre acestia se aflau si cei 13 generali ai Revolutiei Ungare, 4 fiind impuscati iar 9 spanzurati langa zidurile cetatii. Eftimie Murcu, care a fost liderul revolutionarilor din Banat a fost condamntat si a executat 4 ani de inchisoare in cetate.

In 1914 dupa atentatul de la Sarajevo, Gavrilo Princip, asasinul arhiducelui Franz Ferdinand de Habsburg (asasinat care a pornit Primul Razboi Mondial), a fost intemintat in cetate. Iar dupa izbucnirea Primului Razboi Mondial in cetate au fost deportati prizonierii de razboi si populatia sarba, iar datorita conditiilor proaste de detentie, a maltratarii, foametei, frigului si ciumei in cetate mor peste 2000 de oameni.

Incepand cu 1918 cetatea alaturi de Arad iau parte la miscarea de realizare a Statului National Unitar Roman, in cetate constituindu-se Consiliul Militar, garzile nationale si Consiliul National Roman. Pe 10 iunie 1919 in cetate intrand prima unitate militara romana (Regimentul 6 Vanatori). In perioada interbelica cetatea este folosita ca si cazarma pentru unitatile romane.

Intre 1945-58 cetatea este ocupata de o unitate sovietica, iar in 1958 aceasta este inlocuita de Regimentul 19 Infanterie sosit din Bistrita, Batalionul 191 Infanterie “Colonel Radu Golescu” pastreaza traditiile lor.

In timpul Revolutiei din 1989, pe 21 decembrie militarii din cetate trec de partea revolutionarilor inca de la ora 10 dimineata, astfel cu ajutorul militarilor Aradul devine oras liber, imediat dupa Timisoara. In urma ciocnirilor de la Revolutie 4 militari au murit si 19 au fost raniti.

Astfel, momentan sunt aproape 250 ani de prezenta militara permanenta in Cetatea Aradului.

Ca si fapt inedit: Biserica din Cetatea Aradului a fost construita , in prima ei forma, de calugarii francisani ai “Ordinului Sfantul Francisc d’Assisi”, in anul 1705, ulterior cetatea fiind construita in jurul bisericii.

Pornesc de la o afirmatie a unei persoane cunoscute de mine in urma cu 3 ani: Pentru X sarutul este mai intim decat sexul si de aceea nu se saruta daca face sex cu cineva cu cine e doar pentru o noapte.

Intrebarea mea e: pentru tine ce insemana intimitate? Care este gestul pe care tu il consideri atat de intim incat sa il faci cu o persoana fata de care ai semntimente, o persoana cu care iti doresti sa fi cat mai serios, care e gestul care transmite intimitate?

In ultima vreme vad ca tot ce insemana sex este extrem de promovat: de la reclame interzise de CNA, la reclame online ce nu pot fi controlate, la SPAM-ul care ne racaie pe retina ori de cate ori ne deschidem e-mail-ul, de la filme (indiferent daca sunt de dragoste, drama, SciFi, actiune, etc.), la seriale, de la carti, la ziare, etc. Suntem inconjurati de o reducere a sex-ului la nivel de nevoie aproape similara cu cea a unei mese zilnice sau a unei nevoi zilnice.

Dar totusi, a fi intim cu cineva presupune si o parte sentimentala, presupune ca sa te daruiesti acelei persoane, nu doar fizic, ci si sentimental. Cand saruti, transmiti dorinta de a deveni intim cu cineva si faptul ca iti place acea persoana cu care te saruti, ca iti doresti mai mult si ca intimintatea sarutului, sentimentul, senzatia ce te cuprinde atunci cand prima data buzele tale intalnesc buzele celeilate persoane, acel frison ce iti aluneca pe sira spinarii, acea senzatie unica a unui sarut deosebit. Cand esti prima data cu cineva in intimitatea unei camere, sub asternuturi, cand corpurile se incolacesc in dansul antemergator actului sexual, cand totul vibreaza si simti cum cel de langa tine tremura de dorinta, cand simti si tu ca ai vrea sa prelungesti momentul la nesfarsit, cand realizezi ca iti doresti sa te lasi prada sentimentului de beatitudine care te cuprinde atunci cand pentru prima data ai contact cu acea persoana, cand intradevar alegi sa intretii un act sexual, ba chiar sa faci dragoste (eu consider ca fac dragoste cu cineva si nu sex, da, stiu, is old school, depasit, etc.).

Eu sunt de parerea ca nu oricine merita sa ajunga sa simta alaturi de mine aceste lucruri, nu pot concepe sa ma iau intr-un club si sa incep sa ma sarut, sa mangai si sa ne frecam unul de altul cu o persoana pe care am cunoscut-o de 10-30 minute sau mai putin. Astfel un sarut isi pierde din farmec atunci cand “te lingi” cu careva in club, la o petrecere si esti/e baut/a, cand esti partial ametit de aburii alcoolului, cand hormonii urla si tu cedezi. Astfel un sarut nu mai are semnificatie, nu mai e un act intim intre doi indragostiti, devine ceva normal, usor de impartit cu oricine, vulgar, ceva ce nu mai are semnificatia initiala: te plac, simt ca ma placi, mi-ar place sa ne cunoastem mai bine (chiar daca asta inseamna si cel din club, e la party, etc.). Un sarut trebuie sa transmita un sentiment, o traire, o pasiune pe care o descoperi in acea persoana cu care decizi sa imparti un sarut.

Nu oricine merita sa ajunga in acelasi pat cu tine, nu oricine merita sa obtina de la tine pasiunea ce sta ascunsa in sufletul tau, acea pasiune care te face sa te simti excelent atunci cand persoana pe care o placi, fata de care ai dezvoltat sentimente iti este alaturi intre asternuturi, pasiunea care o descoperi atunci cand trupul tau este strans lipit de trupul celuilat si simti cum tremurul tau devine tremului sau, cum amandoi tremurati la unison si aparea acea dorinta puternica de a fi impreuna tot timpul, acea pasiune care te face sa iti doresti ca unele secunde sa nu se mai termine, ca minutele sa nu mai avanseze, ca orele sa nu mai se schimbe si ca timpul sa incremeneasca oferindu-ti acele momente unice.

Chiar nu mai exista aceasta intimintate? Chiar e redusa pasiunea, dorinta si sentimentul la reactii fizice? Chiar totul se reduce la a anula efectul hormonilor, chiar atat de lipsiti de pasiune ajungem?

Refuz sa cred ca in acest moment oamenii considera ca un sarut este mai intim decat o noapte de dragoste, ca sexul este mai putin intimi decat un sarut, ca de fapt ambele isi pierd valoarea reala, mesajul real, cel de pasiune, iubire si intimitate care in mod normal ar trebui sa fie ceva intens, nu ceva vulgar, ceva pasional si nu hormonal, ceva incantator si nu “zabalos” cum suna expresia “s-or lins”, expresie ce acum este extrem de des folosita in a exprima sarutul.

Regret faptul ca multi au pierdut valoarea unui sarut inocent, a unei nopti de dragoste, a pasiunii ce o ai pentru o persoana si toate acestea par a fi pierdute, par a fi lasate sa dispara, totul fiind inlocuit de o casualitate (obisnuita oare?) care transforma un gest intim, plin de semnificatie intr-un gest vulgar. Regret faptul ca sex-ul, a face dragoste este considerat mai putin intim ca un sarut.

Chiar nu vreau sa par un romantic suparat, nu vreau sa jugnesc, dar imi pare ca, din pacate, tot mai multi tineri uita ce semnificatie are fiecare act ce imiplica si sentimente si nu doar hormoni si dorinte fizice.

Pana la urma: Care este intimitatea ta? E sarutul un gest mai intim decat sex-ul/dragostea? Eu unul inca nu pot intelege cum pot unii oameni afirma asa ceva.

Sunt mandru ca sunt Aradean, asa cum am si o categorie si un tag: Mandru ca-s Aradean. De ce sunt mandru? Pentru ca e un oras foarte frumos, un oras cu o istorie impresionanta, un oras cu oameni minunati, etc.

Dar tu, tu care esti din alt oras, iti iubesti orasul? Hai enumerati de ce va iubiti orasul, cat de mult, etc.

Fa o asemenea lista si scrie, scrie despre dragostea ce o porti orasului tau, descrie-ti iubirea fata de orasul tau. Nu o poti face? Nu as spune asta, nu cred ca exista oameni care sa-si urasca orasul natal, exista? Sper ca nu.

Pana la urma astept sa aflu cat de mult iti iubesti orasul si de ce.

Incep un serial, cat va fi de lung, cat va tine si cat de reusit va fi, totul depinde de voi, de mine si de dealerii auto din Arad. Cum anume? Simplu, voi cere in fiecare weekend de la cate un dealer auto din Arad o masinuta pentru probe, teste si condus, urmand ca apoi sa ii fac prezenta pe blog, bine, nu prezenta ci prezentarea .

Citroen C3 – lansat in 2010, primavara.

Noutati: fata de modelul anterior schimbarile sunt destul de serioase, dar in ton cu noua filosofie de design Citroen. Motorizari mai “eco”, interior redesenat si mai functional.

Sa o luam pe bucati.

Exterior

O data ce o vezi ai de ales: iti place sau nu, asa sunt toate modelele Citroen, nu poti sa ramai intre, te surprind si sau iti plac sau nu. C3 este un model de clasa mica, o citadina, da’ nu asa de mica precum alte citadine, pare mai mare datorita stopurilor care se intind si pe portbagaj (haion). Din fata are o expresie de masina mai nervoasa dar totodata cumintica. Liniile exterioare sunt simple, fluente si nu te ataca, mai putin din anumite unghiuri, din care pare mai agresiva. Ce imi pare ciudat este lipsa bandourilor laterale, desi e posibil sa existe ca si optiuni, da’ nu-s sigur.

Interior

Interiorul este primitor, suficient de mare pentru 4 adulti (5 da’ mai inghesuiti in spate cei 3), portbagajul e incapator si daca e sa pui in el bagajele unei familii sau a unei trupe de prieteni e loc suficient pentru cam toate geamantanele. Calitatea materialelor din habitaclu (mai ce termen fitos ) este buna, peste medie. Spatii de depozitare suficiente, dar nu asa de multe cate mi-ar place mie, nu am gasit spatii de depozitare mai ascunse pentru portmoneu, nu am gasit suport sau spatiu pentru sticla de 0,5 de suc/apa sau pentru o doza de 0,33 fapt care am sa-l numesc proba sticlei de Cola. Este intradevar un loc pentru asa ceva, dar acela este mascat de cotiera (optionala) care astfel pe unii poate sa-i incurce. Tapiteria este placuta la atingere, desi putin cam aspra.

Scaunul soferului este reglabil si pe inaltime, dar are sezutul cam ciudat in ceea ce inseamna suportul lateral, pernitele care ofera suportul lateral fiind putin cam inalte si cam groase, mancand din spatiul sezutului, asa inca pentru mine a fost putin cam ciudat, asta pana au trecut cele 10 minute de acomodare (in mod normal ma acomodez cu o masina in acest interval).

Volanul nu are butane sau chestii mai ciudate. Sunt 4 leviere (OK, doar 2 practic), din care 4 fixe pentru comanda radio si pentru comanda computerului de bord. Mi-a luat putin pana cand m-am prins exact ce face fiecare buton de pe levierele fixe, da’ inginerul din mine nu a vrut sa se uite in instructiuni. De ce? Pentru ca in mod normal totul trebuie sa fie intuitiv si cat mai usor de utilizat.

Ce nu mi-a placut de loc este modul in care butoanele pentru controlul aerului conditionat si radioul au fost amplasate. Sunt chiar invers de cum sunt amplasate la marea majoritate a autoturismelor, dar dupa un timp realizezi ca nu prea ai nevoie sa piscali la radio pe consola centrala si ca e mai simplu cu comenzile de langa volan.

O chestie ce mi-a atras atentia a fost micul buton de reglare a parfumului ambiental, precum si o avertizare super faina pe bord cand computerul de bord considera ca ar fi indicat sa schimbi viteza.

Un lucru extraordinar este acoperisul panoramic care ajuta enorm de mult cand vine vorba de stat la semafoare si sa fi primul vezi semaforul fara sa te mai apleci peste volan.

Motorizare

Am condus modelul cu motor de 1,4 l, un motor destul de gurmand, mancand in jur de 7-7,6 l/100 in oras. Nu stiu pe exterior cum s-ar comporta da’ nu as crede sa scada consumul sub 6. Motorul reactioneaza binisor la pedala de acceleratie, desi e cam lenesa masina in sine deoarece e mai grea decat sunt eu obisnuit ca o masinuta sa fie.

Impresie generala

Buna spre foarte buna, de ce? Pentru ca e o masina cu personalitate, utila (chiar de s-ar mai putea imbunatati), sprintena, incapatoare si la un pret bunicel. Modelul ce l-am condus se invarte in jur de 9000 EU, dar avea dotari optionale, ca de exemplu jantele din aliaj si cotiera buclucasa .

OK, partea de fotografii o gasiti aici, pe Picassa, asta pana cand reusesc sa imi procur suficient spatiu la hosting pentru a putea incarca multimea de poze ce am sa le fac .

A fost cu ceva timp in urma, dar am fost foarte prins, am fost plecat si la Viena in acest sfarsit de saptamanta (scriu mai incolo despre el) si in plus am simtit nevoia sa imi aerisesc capul dupa toata nebunia cu Super Blog 2011, unde BTW (adica apropos ) sunt la 2 locuri de zona cu premii si tare am impresia ca asa voi raman pana la final, dar deviez.

Salut Arad a fost un sfarsit de saptamana in care 20-25 de tineri dornici sa invete au participat la sesiuni, prezentari si teme practice (a se vedea articolul meu de aici, parte din tema primita de mine).

In prima zi din cele doua au “luat cuvantul” Gabriel Gorgan si Florin Rusanu, primul dintre ei vorbind despre modul in care trebuie sa scrii, frecventa, asteptarile si imaginatia unora dupa ce incep sa scrie, cel de al doilea a vorbit despre modul in care sa scrii, structura si a facut o comparatie intre ziaristi si bloggeri, subliniind nevoia ca ambele grupe de scriitori sa isi verifice informatiile si sa stie sa le sustina.

In cea de a doua zi am fost soferul desemnat pentru Nebuloasa, Cristina si Dojo, cele trei vorbitoare din ziua de duminica. Nebuloasa a fost prima la cunvant si ne-a explicat ce inseamna sa scrii, cum sa scrii, subiectele si ne-a impartasit parte din experienta sa de bloggerita de cam 3-4 ani vechime in “breasla”. Cristina ne-a vorbit de PR, de modul in care sa scrii, subiectele, stilul propriu, pasiunea si apoi ne-a evidentiat despre ce sa nu scriem, cand sa scriem si cand nu, facand apel foarte mult la noi sa ne uitam in propria ograda si sa scoatem ce avem mai bun. In final Dojo ne-a vorbit de freelancing si de felul in care trebuie sa avem puterea sa facem munca pentru noi, cum timpul chiar costa si cum poti ajunge sa devii independent, facand ce iti place sau cum sa faci bani stand acasa in pijama in pat cu un laptop in brate.

Toate trei invitatele de duminica au avut cate o lectie pentru noi, asa cum si cei doi invitati de sambata au avut lucruri pe care ne-au invatat.

Chiar imi pare rau ca nu am scris mai devreme, dar promit sa incerc sa ma indrept din acest punct de vedere si acum ca Super Blog nu mai este sa nu mai am motive sa nu mai scriu despre lucrurile care ma pasioneaza.

Stim bine ca Toyota a fost prima companie auto care a inovat prin introducerea primului hybrid de serie si anume Toyota Prius.

Din acel moment tot ce a insemnat industrie auto au inceput sa inoveze in spre direcita “verde” dar care este pana la urma optiunea cea mai buna pentru noi si pentru planeta?

Eu am stat si am analizat putin acest lucru si sunt de parere ca cea mai buna optiune este hybridul. De ce? Iata 2 motive: ai autonomie (motorul pe ardere interna iti ofera aceasta autonomie) si ai acumulatori care iti alimenteaza motorul electric cu autonomie tot mai mare.

Masinile hybride au inceput sa prinda nu in urma publicitatii ci in urma performantelor, in urma descoperirii faptului ca un hybrid este mai eficient, tot mai multi soferi au inceput sa adopte masinile hybride. Nu este o moda, este ceva logic, in oras ai puterea motoarelor electrice si la drumurile lungi in depasiri ai un plus de putere si astfel se reduc accidentele (parerea mea).

Mai mereu sunt oameni care spun ca masinile electrice sunt viitorul, tin sa ii contrazic: atat timp cat autonomia este sub 500 km si incarcarea rapida dureaza minim 2-3 ore, masinile electrice sunt bune doar in oras si doar pentru cei ce fac sub 100 km pe zi, categorie in care nu ma incadrez.

Masinile clasice, pe ardere interna sunt inca viabile dar nu pentru multi ani inainte, de ce? Deoarece resursele noastre solide sunt pe terminate, in urmatorii 200 ani ele vor scadea si vor deveni tot mai scumpe.

Acestea fiind spuse combinatia optima, momentan este cea dintre un motor clasic, pe ardere interna si unul electric cu acumulatori cat mai performanti. Astfel Toyota a fost un inovator, un deschizator de drumuri si astfel au din partea mea apreciere maxima pentru minunea tehnologica ce au promovat-o foarte bine si sincer, foarte sincer, m-as bucura sa am un Prius. Si nu doar pentru ca e o masina buna ci si pentru ca as face economii si pentru faptul ca as proteja natura, ce mai, 3 in 1 .

Ei … acum pot spune ca am terminat cu probele pentru Super Blog, aceasta fiind ultima pe care eu am mai avut sa o fac. Ramane de vazut la anu’ daca mai are rost sau mai am rabdare sa particip .

Azi am sa va mai spun in cadrul penultimei probe de la Super Blog 2011 de partenerii media ai concursului:

TVR – Zon@ IT – binecunoscuta emisiune de IT, un foarte bun partener media, fiind partener in media cu o foarte mare circulatie si vizibilitate pe masura. In media TV Romaneasca sunt putine emisiuni de IT, dar si mai putine cu longevitatea Zon@ IT, acesta fiind unul din lucrurile care il scot in evidenta.

RadioLynx – unul din cele mai bune radio-uri online, unde pe parcursul concursului au fost invitati parte din participanti (cred ca cei din Bucuresti), organizatorii si cred ca si reprezentati ai sponsorilor, faptul ca fac talkshow-uri e clar lucrul care ii deosebeste de celelalte radiouri online.

Connect – revista de gadgeturi, cine e in tema cu IT-ul precis a citit-o macar o data. Din cate stiu au inceput si inca se mentin foarte bine pe partea de telefoane, nu stiu o alta revista specializata pe telefonie.

Photo Magazine – specialistii si pasionatii in fotografie o vor recunoaste sigur, o revista care mereu are o coperta deosebita, iar continutul este extrem de util pentru pasionati si pentru incepatori. Consider ca coperta mereu surprinzatoare si cred ca mereu pe alb/negru este semnatura celor de la Photo Magazine.

121.ro – site specializat mai mult pe comunitatea femeilor, dar nu sunt sigur de asta, desi mai mereu am impresia ca se adreseaza femeilor, mai mereu cand ajung sa citesc articole publicate pe 121.ro si cred ca ce ii deosebeste de restul site-urilor pentru femei este comunitatea foarte bine inchegata in jurul site-ului.

MediaLOOK – un bun instrument pentru comunicatele de presa in domeniul IT, totodata sursa buna de informare pentru pasionati asupra a ce a ajuns la noi in Romania din ultimele produse IT lansate. Eu sincer nu cunosc alte site-uii care sa ofere comunicate de presa doar pe partea de IT, ceea ce ii face sa fie unici.

PRwave – site de PR unde am gasit destul de multe informatii utile si pentru mine, un technical guy . Am observat ca au noutati structurate pe domenii, chestie faina .

MoneyWatch.ro, Obisnuit.eu, LexaVerzes.ro – castigatorii din anii anteriori care acum sprijina Super Blog ca si parteneri media. Fiecare e unic in felul sau de a scrie, chiar nu sunt prea in masura sa spun cu ce se diferentiaza fata de ceilalti bloggeri decat prin faptul ca au castigat Super Blog si au devenit faimosi.

Si cu asta am terminat si proba aceasta … hai … inca una si am terminat .

Iata ca ajung la final. Dupa doua luni in care am tot scris si scris si scris, a venit finalul. Acesta este unul din ultimele 3 articole obligatorii si prin intermediul caruia sper sa punctez suficient cat sa pot ajunge la un premiu.

Acum, sa revin la tema de azi: Ce as schimba si ce as pastra din regulamentul Super Blog. Tema grea si totodata usoara.

Ce as schimba: in primul si in primul rand modul de punctare, inca as insista sa nu existe prea multe note dublate sau note date la gramada, de genul toti iau 60 si doar primi 10 iau note peste 80. As mai schimba apoi premierea: daca esti intre primii 20 sa nu poti primi premiile pe etapa/proba (asa se strang prea multe premii la primii si ceilalti raman doar cu munca). Primii 10 sa nu poata participa urmatorul an, iar primii 3 sa nu mai poata participa de loc, de ce? Pai asa vor fi aceeasi castigatori an de an. Punctarea sa se faca “orbeste”, adica daca tot introducem textul articolului, acesta sa fie prelucrat in HTML si asa sa ajunga la juriu, fara link si de la cine este, astfel punctarea s-ar face ceva mai obiectiva. As mai face un miniconcurs sau recompensare pentru cei mai fideli participanti si s-ar oferi puncte bonus pentru cei “batrani” in competitie (asta asa, pentru placerea mea ) sau premii de fidelitate.

Ce nu as schimba: premiile, cat mai multe si la cati mai multi participanti. Evident ca nu e posibil ca toti sa castige (desi ar merita, mai ales la volumul de articole scrise si la volumul de promovare generat ), dar se poate de exemplu oferi un discount la unul din parteneri, premii de consolare, etc.

Merita totusi felicitarile mele (indiferent de cat de mult ma plang si chiar nu-mi convin multe), organizatorii: PCNews si SwissPlan.

Si gata cu 1 din ultimele 3 articole pe azi pentru Super Blog 2011.

Mai am putin si termin cu Super Blog 2011 , rezistati. Desi se pare ca anul acesta ies fara de castig nu ma las pana la sfarsit, atunci cand am sa comentez modul in care s-a punctat >:D (dracusor ar trebui sa fie).

Hai sa termin si proba aceasta: topul meu in functie de importanta social media pentru Asus.

1 – ASUS Romania Facebook: http://www.facebook.com/ASUS.RO
2 – ASUS Romania Twitter: https://twitter.com/#!/ASUSROMANIA
3 – SuperBlog: http://superblog.pcnews.ro/
4 – ASUS Romania YouTube: http://www.youtube.com/user/ASUSRomania
5 – LINK NEWSLETTER ASUS: http://techinstyle.ro/newsletter.html

Acum ca am terminat topul am sa ma pun sa termin si celelalte 3 articole ramase si sper doar sa reusesc sa ajung in zona de premii, nu de alta da’ sigur nu ma voi deplasa la Bucuresti, nu-mi renteaza de nici o culoare, iar dupa tot ce am scris sa nu raman cu nimic si sa cheltui pe un drum e Bucuresti, e cam neplacut .