Mandru ca-s Aradean Posts

Mândru că-s arădean – de la idee la Gală

În urmă cu mai mulți ani (2009) am publicat pe blog primul articol sub titlul ”Mându că-s arădean”. Din acel moment, de la o idee pornită acum 7 ani, în acest moment fraza pe care am ”puiat-o” a ajuns să fie sinonimă și cu un partid (nu intru în detalii căci e complicată toată povestea și cum campania electorală stă să înceapă consider că nu e oportun să vă povestesc acum despre subiect). Dar deviez de la subiect, revin la Gală: Gala ”Mândru că-s arădean” își dorește să prezinte, să promoveze și să sprijine toate acele persoane care prin activitatea lor aduc câte un gest, un suflu, o idee sau o activitate pozitivă orașului nostru.

Sigla Mandru ca-s aradean

Mulți știu cât îmi iubesc orașul natal și cred că la fel de mulți oameni știu cât suflet pun în toate proiectele ce le fac, chiar dacă de multe ori rămân pe al doilea plan, în spate, în binecunoscutul stil al celor suportivi. De asta mereu am încercat (și sper că am reușit) să dau o mână de ajutor necesară acelor oameni care au dorit să facă o schimbare în bine, nu doar în Arad cât și oriunde altundeva unde viața mă va purta.

În momentele de început, proiectul meu s-a concentrat pe oameni, pe cei ce aduc mandrie prin ceea ce fac orașului nostru. Ulterior, după cum am schimbat, reorientat și variat blogul am ajuns să diversific și să folosesc tag-ul tot mai des. În acest moment Gala este obiectivul meu principal și sper că va fi de succes, un eveniment de înaltă ținută, un eveniment care să devină un etalon pentru oamenii importanți din Arad.

Oamenii care mă cunosc știu foarte clar faptul că sunt mereu sincer și de aceea vreau să vă spun că unul din cele mai neplacute momente a venit atunci când sloganul ce l-am inițiat și promovat a fost înregistrat la OSIM. Din păcate eu nu dispun de puterea financiară care o presupune o asemnea înregistrare, iar astfel am ajuns să văd cum ceea ce eu am vizualizat într-un mod anume ajunge să devină ceva unde eu nu prea am un cuvânt de spus.

Totuși încă cred în proiectul meu și alături de Brigitta Andreea Saszet și Mihaela-Livia Popa, cele doua colege cu care am pornit tot ce înseamnă ”Mândru că-s arădean” și fără de care sloganul meu ar fi rămas, probabil, doar în online și blogosferă. Cred în el deoarece avem nevoie de un astfel de eveniment, avem nevoie să îi pomovăm și să evidențiem oamenii care face lucruri extraordinare pentru orașul nostru.

În continuare mă mândresc că sunt arădean, mă voi mândri întotdeauna cu asta și nu voi înceta să lupt pentru orașul meu, pentru oamenii minunați pe care acesta îi oferă lumii întregi. Cea mai mare dorință a mea este să pot lăsa o amprentă, să las ceva frumos în urma mea în acest oraș minunat: Arad. Sper ca toți cei ce îmi citesc aceste rânduri să aleagă să trăiască la fel, iar astfel să facem din Arad un oraș extraordinar.

Gala Mandru ed. 2

Iar de încheiere, vă invit luni, 25 aprilie 2016 în Sala mare a Teatrului de Stat ”Ioan Slavici” de la orele 19:00 să participați la o nouă ediție a Galei ”Mândru că-s arădean”.

PS: Mulțumesc Cătă, încă o dată, pt. siglă 😀

International Jazz Day in Arad la cea de a treia editie

Pentru cei ce încă nu știu, vă spun acum: îmi place Jazz-ul și din acest motiv am făcut tot posibilul să particip în fiecare an la International Jazz Day în Arad.

LOGO

Deoarece sunt descurcăreț am pus mâna pe un prim exemplar al programului din care vă ofer câteva informații:

artisti_03

JazzyBIT – Este un trio care combina jazzul cu stilul blues, latin și funk. Au câștigat un premiu în 2013 pentru debut din partea Fundației Muzza. Instrumentele la care cântă cei trei sunt: Teodor la pian/claviaturi, Mihai la bas, iar Zsolt la tobe.

artisti_04

Arcuș Trio – Iată încă un trio dar de data aceasta unul mult diferit, mai exact baieții s-au inspirat din muzica tradițională românească, puțin R&B, HipHop dar și alte stiluri, rezultatul ajungând să fie unul extrem de original.

artisti_07

Sarosi Peter & Azara – O formație completă cu tobosar – Gabor P., la bas Szabolcs, un saxofonist – Gabor Sz. și Peter Sarosi la pian si clape. În această formulă baieții au câștigat în 2013 și 2014 premiul ”formația anului” la gala de jazz din București.

artisti_08

Claudia Iuga și Q Band – Arădenii noștrii pe care cred că mulți îi vor recunoaște dacă nu de pe scena, de prin Arad. Îi vom auzi mai mult ca sigur cântând funky-soul, în stilul lor propriu, extrem de apreciat de public.

artisti_11

Sebastian Spanache Trio – Cel de al treilea trio (doar suntem sub oblăduirea cifrei 3 în acest an), pentru a doua oară în Arad în mai puțin de un an, participanți la Gărâna Jazz Fest, Sibiu Jazz Fest, JazzTM, etc. Băieții din acest trio ne vor oferi cu siguranță un recital de neuitat, grație experienței pe care o au în decursul celor peste 5 ani de existență.

artisti_12

Pankastic! – O trupă pe care sunt sigur că o veți reține și care vă va și întreține 😉 Au un sound unic: o combinație între muzică pop cântată cu instrumente acustice însoțite de un talanger, totul pentru a încânta și surprinde plăcut spectatorii.

Așadar vă invit să mă însoțiți și la această ediție a Internațional Jazz Day Arad, la Cinematograful Arta, de joi până sâmbătă, deoarece #aradcanjazz.

Un gurmand – ep. 3 – Ema del Mar(e)

Episodul acesta din seria ”Un gurmand” este unul special. Special din mai multe motive: am ales să fiu însoțit de cineva și este prima dată când restaurantul vizitat este unul situat peste medie din punct de vedere al prețurilor practicate.

Având în vedere faptul că în luna februarie sunt două ocazii în care bărbații sunt oarecum constrânși în a face un gest mai special pentru partenerele lor, am decis să ies împreuna cu o prietenă în oraș și împreună să oferim părerile noastre pentru o locație care se dorește a fi mai deosebită.

Ema del Mar este un local care din start se prezintă ca fiind mai special, nu doar ca și amenajare (predomină albul mobilierului, accentuat de un crem deschis al pereților și contrastrând cu albastrul de pe banchete si scaune), dar și ca atmosfera (muzică relaxantă, în surdină, aer curat și un discret parfum ambiental).

Servirea este una din cele mai bune pe care le-am experimentat până acum în Arad, cu mici observații pe care nu am să le împărtășesc deoarece țin strict de propria perspectivă), promptă, discretă și deloc agasantă (cum se mai întâmplă în alte localuri mai de ”fițe”).

Mâncarea, ei, având în vedere specificul marin (maritim, pescăresc?) al localului este mai … ciudată, sau să îi spun altfel: specială.

Însoțit fiind de Emese (merci de ajutor 😀 ), am decis, după cam 10 minute de studiu al celor două pagini din meniu, astfel: Emese a ales ceva mai conservator: creveți, iar eu am zis că am să încerc ceva nou complet pentru mine: stridii.

IMG_0120

Dupa cum spuneam Emese a făcut o alegere mai conservatoare și astfel a primit 3 creveți prăjiți, însoțiți de un sos care ne-a părut amândorura ca fiind cumpărat și nu pregătit în bucătărie. Spun amândorura deoarece am gustat și eu din creveți (deh, curiozitatea și pofta au trebuit satisfăcute 😉 ).

IMG_0119

Aparent decizia mea a fost mai puțin inspirată din moment ce stridiile sunt practic o cantitate foarte mică și acest lucru pentru un gurmand e puțin cam neplăcut (norocul meu a fost faptul că fiind ziua bunicii și a tatalui meu știam că voi reuși să compensez ulterior acest minus). Stridiile au fost proaspete (se simțea mirosul de ocean, de apă sărată) și au părut a fi de o calitate superioara (nu mă pricep deloc la ele așa că să îmi fie cu iertare dacă gresesc). Un detaliu frumos a fost acela că mi-au fost prezentate 7 stridii din care am ales 3.

Am decis să continuăm cu câte un desert: Emese a mers, din nou mai conservator, pe un tiramisu, pe când eu am ales un fel de cremeș italian (millefoire, nu îmi amintesc exact numele). Desertul a fost bun, respectiv delicios.

IMG_0123

IMG_0122

Menționez faptul că în meniu erau și mâncăruri din carne de vită (cred ca vreo 4-5 variante), pe lângă câteva antreuri. Un mare, MARE, minus a fost faptul că nu se găsesc vinuri în meniul de băuturi.

IMG_0118

După aproximativ o oră pot spune că sunt impresionat plăcut și întradevăr Ema del Mar a reușit să mă convingă să nu dau cu strângere de inimă 130 lei pe o simplă masă. Da, este peste medie având în vedere faptul că majoritatea oamenilor încearcă să se încadreze în jurul sumei de 60-80 lei pentru o masă în doi în oraș.

Având în vedere faptul că urmează Sf. Valentin si Dragobetele, Ema del Mar este un local mai special unde merită experimentată o seară mai romantică în doi, dar unde ești dezavantajat de spațiul mic, iluminatul bun și prețurile peste medie. În schimb ești avantajat de: ambientul plăcut, muzică, faptul că sunt puțini clienți.

Așadar, pentru o ocazie mai specială, pentru o seara liniștită în doi, Ema del Mar este potrivit, dar ar fi bine să fi pregătit să treci de 150 lei lejer dacă comanzi ceva mai mult decât se vede în fotografii.

Nota din partea lui Emese este de 9,2, obținută astfel:
– atmosfera 9;
– mâncarea: pentru aspect 10, pentru gust 8;
– fumat 10 (nu se fumează și nici nu am văzut vreo scrumieră);
– servire 9.

Din punctul meu de vedere nota finala este 8,8, obținută astfel:
– atmosferă 9;
– mancarea: pentru aspect 9, pentru gust 8;
– fumat 10;
– servire 8 (sunt eu puțin mai pretențios și sunt mai greu de mulțumit când e vorba de servire).

Concluzia mea: un local elegant, peste medie, cu servire peste medie, mâncare bună și o atmosferă plăcută dar puțin cam în afara posibilităților majorității oamenilor. Perfect pentru o seară mai specială pentru cupluri.

Un gurmand – ep. 2 – P(M)adame Bristro

A sosit momentul unui nou episod din noua serie: Un gurmand.

După îndelungi frământări și ceva consultări cu prieteni am decis să încerc un local nou, Padame Bistro.

IMG_3202

Localul este amplasat peste drum de hotelul Parc, în fosta locație a unui restaurant chinezesc. Ca și amenajare interesant este faptul că au păstrat câteva elemente din amenajarea anterioara, elemente care totusi sunt mai greu de înlocuit. Stilul este unul ”casual” și te invită să ai o atitudine relaxată.

De cum am intrat m-a întâmpinat un poster/fototapet cu un pod (Brooklin Bridge?) care a fost foarte bine continuat cu un corp de ilumitat stradal și câteva frânghii care îți dau impresia că esti pe acel pod din imagine.

IMG_3195

Localul e curat și nu are un miros specific (semn că e bine aerisit sau sistemul de ventilație al bucătariei își face treaba cum trebuie). Personalul este de treabă deși în primă fază am avut impresia că va trebui să mă deplasez eu la pult pentru a comanda ceva sau să obțin un meniu.

Orientându-mă după nume și motoul afișat: ”Pas Avant D’etre Amoureuse”, mă așteptam ca meniul să fie unul cu specific franțuzesc, din păcate nu există decât un produs cât de cât franțuzesc: supa de ceapă franțuzească. Având în vedere că nu prea aveam poftă de o supă am optat pe recomandarea doamnei ce m-a servit: chilli con carne.

Am primit două tipuri de Tabasco pentru comanda mea de chilli și asta a fost un detaliu plăcut. Chill-ul a fost bun, cu puține boabe de fasole și doar 4-5 felii de chilli (iuțeală 4-5 pe o scară de la 1 la 10), astfel m-am văzut nevoit să apelez mai serios la Tabasco (vizibil în background).

IMG_3200

Lipia ce a venit lângă chilli a fost parțial moale, parțial crocantă, lucru puțin supărător căci nu știam când nimeresc partea mai moale care risca să nu suporte chilli-ul pe ea și astfel să mă pătez.

IMG_3196

IMG_3199

Comanda a fost preparată într-un timp rezonabil. Am plătit 24 lei pentru chilli si un suc și cred că ar fi fost similar costul dacă alegeam o cafea.

Nota finala: 7,5 din total de 10, obțiuntă astfel:

– atmosfera: 8 (frumos amenajat, muzica acceptabilă, curat);
– mâncarea (prezentare, gust, etc.): 8;
– fumat (din nou, un local în care este permis): 7;
– servire: 7 (am avut de așteptat până să fiu întrebat ce anume îmi doresc având în vedere că eram singurul client în acel moment).

Concluzia mea: este un local de nivel mediu, din punct de vedere al costurilor, servirii, meniului (care nu avea decât 3 produse mai speciale: chilli con carne, supa de ceapă franțuzească si 4 tipuri de burgeri). Este potrivit pentru o seară relaxantă după muncă pentru o mâncare rapidă în drum spre casă pentru cineva care nu dorește a-și găti în ziua/seara respectivă.

Despre design – o serie de evenimente de urmarit

Ieri am participat la un eveniment care m-a atras deoarece am văzut în titlu cuvântul “arhitectură”: Teaching Design | Dialog despre arhitectură și design cu Claudiu Ionescu. În sine evenimentul a fost OK deși, spre surprinderea mea, nu s-a discutat despre arhitectură ci doar despre design și domeniile conexe.

A fost plăcut să particip și să descopăr faptul că sunt o mulțime de tineri interesați de subiect, tineri care au participat într-un număr destul de mare (să fi fost vreo 20). Claudiu Ionescu a povestit despre proiectele și concursurile ce le-a organizat și care au fost mai mult pe partea de design decât arhitectură (cum mi-aș fi dorit eu).

Undeva la o oră după ce a început evenimentul am decis că cel mai bine pentru mine este să arunc o privire peste lucrările prezentate, zis și făcut. Lucrările prezentate au fost chiar foarte interesante și mi-au plăcut.

thumb_IMG_0006_1024

thumb_IMG_0007_1024

thumb_IMG_0008_1024

thumb_IMG_0009_1024

Parcă aș participa și la urmatoarea ediție, miercurea viitoare, dar din păcate voi fi plecat din Arad și nu voi reuși să ajung. Totuși, recomand să participe oricine este interesat sau pasionat de design.

Sper ca în viitor cei de la CitiZenit să organizeze și un eveniment strict despre arihtectură. Spun asta căci eu aș fi unul din primii participanți 😀

Un gurmand – ep. 1 – Am fost in Orient (Express)

Iată, am revenit în Arad. Într-un fel fiind nou venit, am decis că ar fi frumos să văd ce s-a schimbat prin oras din punct de vedere culinar (și nu numai, dar despre asta voi vorbi în alte articole). Așadar am zis că e oportun să încep o serie nouă de articole numite: “Un gurmand”. În cadrul acestei serii voi merge, săptămânal în vizită la câte un restaurant, bistro, etc. și ulterior am să vă scriu despre experiența mea acolo.

Am început mai mult dintr-o întamplare care m-a adus la “Orient Express”. Știam de prin noiembrie că s-a deschis restaurantul, căci se face că am călătorit cu unul din bucătari lor spre București în perioada în care se pregatea deschiderea restaurantului. Miercuri am vizitat restaurantul, invitat fiind la un eveniment și din curiozitate am rămas puțin după acesta discutând cu Alina (bucătăreasă și manager).

După discuțiile despre mâncare cu Alina, am zis că ar fi interesant să degust un produs din meniu și să încep să scriu despre mâncare în speranța dezvoltării unei culturi a mâncatului în oraș mai diversificat decât clasicele pizza, paste, shaorma, sau orice alt fel de fast food (foarte popular în ziua de azi). Zis și făcut am comandat o porție de shish kebap din carne de oaie (un fel de mâncare, în ton cu tema restaurantului care oferă în meniul său mâncăruri din țările prin care trece faimosul “Orient Express”).

IMG_3143

Prezentarea a fost exemplară, cel puțin din punctul meu de vedere, iar gustul a fost pe măsura prezentării și întradevăr s-a simțit carnea de oaie din compoziție, dar nu exagerat de mult. Patul de rucola a fost proaspăt, fără exces de oțet. Sosul picant a fost suficient de iute pentru o persoană normală dar pentru mine (care mănânc foarte iute de obicei) a fost cam slab (ceea ce nu a fost rău, căci astfel am reușit să apreciez mult mai bine combinația de arome).

IMG_3149

Având în vedere că este relativ recent deschis, localul este liniștit, fără agitatie, curat și decorat conform temei. M-a deranjat faptul că încă se poate fuma în local (din punctul meu de vedere nu ar avea voie să se fumeze într-un restaurant, nu vreau să mănânc o mancare afumată cu gust de nicotină și tutun, mancarea afumată cu e altceva, un lucru complet diferit).

IMG_3145

Per total notez 8,25 din 10 maxim, împărțit astfel:

– atmosfera: 8;
– mâncare (prezentare, gust, etc.): 9;
– fumat (faptul că e permis trage în jos): 6;
– servire: 10 (Alina se ocupă de clienți, îi întreabă despre cum a fost, cere sfaturi, critici, etc. ceea ce pentru mine dovedeste dedicație și pasiune, pe acest considerent obținând un maxim la partea de servire).

Acum, având în vedere că e prima dată când scriu despre acest subiect, aștept un feedback de la voi și eventuale sfaturi despre ce anume vă interesează să aflați când vine vorba de localurile din Arad.

LE: În urma solicitărilor iată și adresa unde găsiți localul: P-ța Av. Iancu nr. 11. O altă informație destul de solicitată a fost cea legata de costuri: din punctul meu de vedere acestea sunt normale pentru un restaurant și le categorisesc ca fiind medii. Astfel nu veți plăti mai mult de 60 lei pentru două persoane comandând câte un fel de mâncare și o băutură sau o cafea sau un pahar de vin.

Pe final vă las să vizionați câteva fotografii pentru a vă răsfața macar vizual 😉

IMG_3146

IMG_3147

IMG_3148

IMG_3151

Cursa ratustelor pe Mures

Sambata va avea loc Cursa Ratustelor pe Mures, un eveniment la care participarea e recomandata 😉

Am zis ca trebuie, musai, sa vorbesc cu organizatorii sa aflu mai multe detalii despre eveniment, asa ca am pus mana pe Facebook si am sapat pana cand am aflat ca Arina Varga este “capul ratustelor rautatilor”. Ca urmare am luat-o deoparte pe telefon si i-am propus sa imi rapspunda la cateva intrebari, in scris 😀

Astfel, mai jos aveti intrebarile (simple sau complicate, voi decideti) si raspunsurile aferente.

Apropos, textul e brut (nu brutal), cu doar doua citiri de siguranta, asa ca sa nu va suparati daca gasiti ceva mici greseli, pana la urma suntem oameni si noi 😉

Cursa ratustelor

1. De unde ideea cu ratustile? Stiu ca se mai organizează si in alte orașe, dar de unde e ideea originala?

‘Cursa răţuştelor’, sau ‘Duck Race’ – denumirea originală, este un eveniment organizat de cluburile Rotaract din toată lumea. E un mod distractiv de a strânge fonduri pentru diferite cauze şi, în plus, e potrivit pentru toate vârstele! Nu implică costuri mari (un bilet la ‘Cursa răţuştelor pe Mureş’ costă 5 lei) şi e super amuzant!

2. Știm scopul cursei, dar se poate sa ajutam si altfel? Sunt oameni care ar putea ajuta si altădată si prin alte moduri, ei cum pot afla toate astea?

Evident. Avem mulţi voluntari care ne ajută cu organizarea (doar membrii clubului nostru nu ar fi reuşit să se ocupe de tot) fără de care nu ne-am fi descurcat! În plus, dacă există tineri care doresc să se înscrie în Rotaract, îi asteptăm cu mare drag să ne cunoaştem mai bine “smile emoticon” 🙂
Oricum, cel mai bine e să ne urmarească activitatea pe Facebook Rotaract. Dacă văd acolo un proiect în care doresc să se implice, să nu ezite să ne scrie! “wink emoticon” 😉

3. E recomandat sau nu sa personalizezi rățușca ce va participa la cursa?

Răţuştele ce participă la cursă sunt ‘sportivi profesionişti’! Ele nu intră în posesia participanţilor. Mai exact, pt. a participa la eveniment, trebuie să se cumpere un bilet. Pe acel bilet e trecut un cod, ce corespunde cu codul de pe o răţuşcă! “smile emoticon” 🙂
Daaaar, am primit o grămadă de poze cu răţuşte suvenir personalizate! :))) aşa că, noi chiar încurajăm personalizarea răţuştelor suvenir! Şi, cine ştie, poate anul viitor facem o cursă specială a răţuştelor chic!

4. Dacă da, răspuns pozitiv la întrebarea anterioară, exista ceva premiu de creativitate?

:))) Discutăm mai multe anul viitor!

5. Pot participa oameni cu propriile rățuște? Adică sa vedem rățuște mai mari, modificate, tunate, cu elice?

Pentru a da şanse egale tuturor participanţilor, răţuştele de competiţie sunt toate identice din toate punctele de vedere, mai puţin codul trecut pe ele. Aşa că, NU! Fără răţuşte personale. :)))

6. Câți participanți se preconizează ca vor fi? Adică câte rățuște s-au vândut pana acum?

Până în acest moment s-au vândut peste 3000 de răţuşte. Dintre acestea, 2000 au fost achiziţionate de sponsorul principal al evenimentului, Atrium Mall. Dacă întamplator una dintre răţuştele cu codul între 1-2000 iese printre câştigători, aceasta nu va fi luată în considerare.
Premile vor merge la participanţii individuali! Cele 2000 de răţuşte în plus, sunt doar pentru a da savoare spectacolului!
Oricum, cererea e mare! Asa ca am suplimentat numarul de bilete (si ratuste) pt. ca toti aradenii a se poata bucura de eveniment!

7. Rotaract are si alte inițiative? Care sunt acestea?

Avem foarte multe proiecte! Si trecute si de viitor. Dintre cele trecute amintesc ‘Cupa Rotaract de Gimnastica Ritmica’ (peste 200 de participanti din 5 tari), ‘Camion vers la Roumanie’ (un proiect prin care am dotat spitalele din Arad cu paturi, saltele, scaune cu rotile si multe alte echipamente medicale), a mai fost proiectul ‘Propune-ne un talent’ (am asteptat propuneri de talente si, copilul cel mai talentat s-a bucurat de o sustinere din partea noastra) si ne-am ocupat cu igienizarea a 2 saloane din cadrul sectiei Pediatrie 2, a Spitalului Judetean Arad.
Exista si proiecte ce au loc in fiecare an: ‘Deschide-ti dupalul’ (strangere de haine, de doua ori pe an. Hainele merg la fiecare editie la alta destinatie), ‘Seara lumanarilor’ (toate fondurile sunt directionate catre AHNR) si ‘Seara Muzicii Live’ (fondurile stranse merg la diferite cauze).
Pe viitor, urmeaza muuuulte alte proiecte interesante! Asa ca, ramaneti aproape!

8. Pot sa vin si eu cu propuneri de evenimente, proiecte, etc.?

Sigur! Ne poţi propune proiecte, sau să ne semnalizezi domenii unde ajutorul nostru este necesar. Iar dacă putem, vom fi acolo! “smile emoticon” 🙂

9. Ma gândesc ca e nevoie sa fiu membru pt. a face cele de la punctul anterior, cum pot deveni membru?

Trebuie urmaţi câţiva paşi. În primul rând, trebuie să-ţi exprimi dorinţa de a devenii membru în clubul Rotaract dorit (noi suntem Rotaract Arad) şi să ai vârsta între 18 şi 30 de ani. Apoi, trebuie să trimiţi un cv. După ce cv-ul a fost văzut de toţi membrii clubului, eşti invitat la sedinţă pentru a ne cunoaşte mai bine. Aşa, face to face!
Urmează o perioadă de probă de 3 luni, perioadă în care şi noi (membrii clubului) şi persoana care doreşte să facă parte din club, vedem cum ne înţelegem. E o perioada în care doritorii îşi dau seama daca activităţiile clubului nostru se mulează pe ceea ce doresc ei să facă.
Dupa cele 3 luni de probă, există un vot al membrilor. Dacă votul este unanim, avem un nou membru în club! “grin emoticon” 😀

10. Nu ar fi cool sa te poți mândri ca esti membru Rotaract si care ar fi beneficiile acestui “membership”?

Cred că este cool orice activitate de voluntariat! Comunitatea noastra are nevoie de aşa ceva cu siguranţă! Ca beneficii … cred ca cel mai mare e că te alegi cu un grup de prieteni apropiaţi care îţi vor fi mereu alături! Asta o spun din propria experienţă.
În plus, ai ocazia să cunoşti multi oameni interesanţi în cadrul conferinţelor, regionale sau chiar internaţionale. Şi ştim toţi ca knowledge is power!

11. Bonus: cu câte rățuște participi si câte ai luat ca suvenir?

Împreună cu colegii mei am hotărât că noi, membrii clubului, nu vom participa la cursă. Nu ar fi corect, nu? “smile emoticon” 🙂 Aşa că m-am ales doar cu o colecţie sănătoasă de răţuşte suvenir!

Pe final va spun atat: participati si voi, fiecare ratusca ajuta 😀

11909741_10206699806121375_1685702157_n

11922035_10206699797321155_1342448951_n

11923032_10206699798041173_399204436_n

11927305_10206699796801142_424183075_n

11928683_10206699808401432_1993666777_n

11911632_10206699797001147_269944026_n

Pledoarie pentru Arad

Iata ca revin, dupa o binemeritata pauza, si vreau sa va impartasesc cateva lucururi.

Haideti sa facem pentru Arad si nu doar pentru noi. Vad cum multi politicieni, oameni de afaceri, formatori de opinie si ziaristi se agita, dau impresia ca se implica, dar cand vine vorba de a face ceva concret pentru oras, pauza. Oameni buni, daca faceti doar pentru buzunarul vostru, cei din jurul vostru suferind, unde va este satisfactia?

Aici e de fapt problema cea mai mare: egoismul si avaritia oamenilor ce au influenta in dezvoltarea orasului. Daca ne uitam in trecut (e obligatori pentru a creste si a invata), observam faptul ca mai marii si cei mai cunoscuti oameni din istoria locala au facut foarte multe pentru oras, am sa dau doar cateva exemple: Fratii Neumann, Szantay, Tabakovic, Stefan Cicio-Pop, Vasile Goldis, samd.

Aradul a inceput sa cada intr-un con de umbra in perioada comunista, iar de atunci foarte putine personalitati s-au mai afirmat in cultura, arhitectura si mai ales in dezvoltarea orasului. Din pacate, in loc sa ajutam companiile mici si mijocii sa devina mari, aducem companii mamut care benefiaza de facilitati, angajeaza multi oameni si trag de ei fara a ii recompensa cum trebuie, de ce? Simplu, profitul primeaza, mereu. Din trecut putem remarca faptul ca multe din personalitatile marcante au ajutat atat oamenii (angajatii) cat si orasul in care locuiau si fata de care s-au atasat enorm.

Sincer, sper ca in viitor sa apara minim o astfel de persoana care sa isi doreasca si sa poata sa faca ceva frumos pentru Arad.

KONICA MINOLTA DIGITAL CAMERA

Sursa foto: Wikipedia.

Acum ne dorim sa devenim Capitala Culturala Europeana in 2021, oare se vor gasi oameni care sa sprijine fara a cere, fara a face in primul rand ceva pentru ei? Eu sper ca in maxim 2 ani sa se gaseasca cateva persoane care sa arate ca Aradul are potentialul de a deveni un oras mai bun, mai bun decat in ultimii 10-20 ani.

Ce ii lipseste Romaniei

De ceva timp tot aman sa scriu despre acel lucru care ne lipseste in Romania, acel lucru care ar schimba complet tara si chiar oamenii. Am amanat din mai multe motive, unul fiind acela ca de multe ori se intampla, din pacate, ca nici eu sa nu aplic ceea ce urmeaza sa va spun.

In Romania si in principal romanilor le lipseste acest lucru extrem de important deoarece nu este oferit, iar daca il oferi multi se uita extrem de ciudat, chiar mai ciudat decat daca il ceri.

Si care este acest lucru?

Respect!

Ne lipseste respectul in tot ceea ce facem, in interactiunile cu alti oameni, in comunicare, etc.

respect

Sursa foto.

Hai ca am sa va dau cateva exemple ca sa intelegeti de ce oferind respect am ajunge sa devenim una din cele mai bune tari.

Daca elevii ar respecta profesorii, atunci ar face temele, ar invata si ar lua aminte la tot ce acestia incearca sa le transmita. In aceeasi masura, profesorii ar trebui sa respecte nu doar elevii ci si meseria lor, astfel s-ar crea un cerc al respectului care ar creste valoarea scolilor, liceelor, facultatilor, s.a.m.d.

Daca politicienii (nu puteam sa stau departe de politica), ar respecta cetatenii, nu ar mai acorda licitatii, proiecte, etc. cu dedicatie unor rude, prieteni, s.a.m.d. si astfel am avea drumuri bune, legi corecte, taxe de bun simt, si lista poate continua. La fel, cetatenii ar trebui sa respecte politicienii (pe cei ce merita) si astfel le-ar oferi suport atunci cand ar incerca sa promoveze o lege sau un proiect care intampina opozitie.

Daca soferii, pietonii si toti ceilalti participanti in trafic ar respecta, nu doar regulile din trafic ci ar dovedi respect fata de ceilalti participanti in trafic, atunci ar fi mai putine accidente, mai putine ambuteiaje si totul a fi mai fluent, mai cursiv, mai eficient.

Daca oamenii s-ar respecta intre ei si mereu ar spune lucrurilor pe nume, daca ar fi sinceri, sinceritatea derivata din respect, atunci am comunica mai eficient si astfel nu ar mai exista atatea certuri, discutii in contradictoriu. Daca ar fi respect in comunicare atunci am avea rabdare sa ascultam interlocutorii, sa le raspundem frumos, coerent si argumentat.

As putea continua cu o multime de astfel de exemple, dar ma opresc aici deoarece am dorit doar sa subliniez ce inseamna sa avem respectul la baza tuturor lucrurilor. Prin respect putem ajunge departe si putem schimba multe lucruri.

Da, cred ca asta lipseste in ziua de azi Romaniei, respectul. Hai sa incepem sa-l demonstram, sa il cultivam si sa facem o schimbare.