In weekendul trecut am fost pana in Milano. Am zburat pentru prima data (inca un punct bifat pe lista mea ), am vazut o multime de opere de arta deosebite si am avut parte de 2 zile superbe, acum hai sa detaliez.

La inceputul lunii cand prieteni de ai mei au spus ca vor sa plece in Milano si ca mai sunt locuri libere nu stiam daca sa accept provocarea sau nu, daca voi avea curajul sa fac ceva iesit din comun sau nu? Si intr-un moment de curaj am ales, am plecat de mi-am luat biletul de avion dupa nici 5 minute de gandire, iar cei ce ma cunosc stiu ca imi ia ceva timp sa iau o decizie si ca analizez deciziile luate, mai putin cand ma apuca si iau decizii pe moment (nu intotdeauna inspirate). Asa se face ca pe 27 ian la ora 5 dimineata m-am urcat in masina cu inca 2 prieteni si ne-am dus la punctul de intalnire cu restul calatorilor.

Avand in vedere ca nu am zburat niciodata pot spune ca eram foarte emotionat si am intrebat toti prietenii si cunostintele toate trucurile si sfaturile care ma vor face sa am un zbor cat mai placut. Cel mai bun sfat a fost sa mestec guma de mestecat pentru a preveni infundarea urechilor, a mers si de aceea il recomand mai departe tuturor. In rest, am prins si turbulente, am avut parte de aterizari bune si chiar per total pot spune zbor foarte bun.

Imediat ajunsi in Bergamo la aeroport ne-am pus pe cautat variante de transport in Milano, cu trenul ar fi insemnat cam 6 euro, dar drumul pana la gara insemna minim jumatate de ora sau inca un cost suplimentar pt. taxi, varianta a doua a fost autobuzul care ne-a costat 7 euro fata de 9 euro (fiind mai multe persoane). 40 de minute am stat in autobuz uitandu-ne la peisajele de pe langa autostrada sau atipind (unii dintre noi). Autobuzul te lasa la gara centrala (dar mai are o oprire intermediara (atentie sa nu coborati la prima oprire ca e la marginea orasului), de unde poti ajunge usor in orice parte a orasului folosind autobuze, tramvaie sau metroul.

Dupa un drum de cam 45 minute sau o ora pe jos (nu eram siguri ca avem autobuz pana la hostel) am reusit sa gasim hostelul (folosidu-ne doar de harta), super frumusel, la o distanta de 30-40 minute de plimbare de centrul orasului, lucru ce a fost extrem de util, deoarece am economisit banii pentru transport si am facut miscare . Hostelul a fost curat, baia fiind mai mult decat decenta, s-a facut curat cat am fost plecati (din pacate au aruncat si 2 chestii minore da’ pe care doream sa le pastrez, da’nu-i buba) si asternuturile au fost schimbate zilnic.

Milano are destul de putine atractii pur turistice (zona centrala veche in principal), dar pe orice strada ai merge vei vedea o multime de cladiri care mai de care mai frumoase si bine intretinute. Astfel in prima zi am mers direct la Dom, o biserica construita in stil neogotic cu peste 3500 statui si vreo 15 turnuri. Panorama de pe acoperisul Domului merita cei 6 Euro si cele peste 250 scari de urcat (sau 10 euro si un lift pentru cei mai lensi din fire ). De sus realizezi ce imens e orasul, cate lucruri sunt de vazut si cat de bine sunt intretinute cladirile.

In imediata apropiere a Domului se gaseste Galleria Vitorio Emanuelle II (un fel de shoping mall), o galerie de cumparaturi plina de firme de renume: Gucci, Luis Vuiton, Rolex, DG, etc., iar in centrul galeriei se gaseste un taur facut din mozaic despre care se spune ca iti aduce noroc daca il calci pe testicule (da, e ingramadeala acolo ). Mai este un lucru deosebit in galerie si anume politisti imbracati in haine de gala sau de epoca.

La Scala (opera din Milano) este o cladire pe care o gasesti destul de greu sau usor, depinde cum te poti orienta si cat stii despre cum arata La Scala pe dinafara. Cladirea pe exterior nu ar indica ca fiind o opera sau ca fiind impresionanta pe dinauntru, fix de aceea ea poate sa scape din vedere atunci cand stai cu spatele la ea si faci poze la o statuie a lui Leonardo da Vinci care e pusa fix in fata ei.

Dupa toate acestea am pornit inapoi la Hostel, am terminat de depozitat bagajele, de pregatit pentru cina si am purces la prima masa serioasa a zilei. La recomandarea patronului de la hostelul unde am fost cazati am mers la Blender (un barulet din zona) unde cu doar 8 Euro am mancat cat am dorit si am baut cate o bere de caciula.

In cea de a doua zi am fost matinal iar la ora 8 eram treaz si imi insiretam noua pereche de pantofi (la doar 16 euro la promotie intr-o zona scumpa si cu reducere de 50%), iar la ora 9 eram deja pe drum rontaind o minipizza cu sos de rosii si mozzarella. La ora 10.40 eram la Cenaclo Vinciano, la biserica Santa Maria delle Grazie, locul unde Cina cea de taina este inca si acum vizibila dupa o renovare de peste 20 ani (1977-1999). Norocul milanez (dupa calcatul taurului pe testicole) mi-a suras si fara a avea o programare (e recomandat sa-ti faci programare, chiar daca te costa 8 euro in loc de 6,5 euro) am reusit sa-mi iau bilet pe ora 12.15 (intrarea se face din 15 in 15 minute cu trecerea prin 4 incaperi distincte cu o temperatura si umiditate atent reglate).

A urmat o ora si aproape jumatate de hoinareala la 7 grade pe strazile din jurul bisericii. Asta in loc sa fi mers sa vad castelul Sfoerzesco (la 10 minute dupa cum am descoperit ulterior). Pot spune ca dupa ce am trecut prin camerele cu reglarea temepraturii am ramas masca la opera lui Leonardo da Vinci. Pictura este mai mare decat mi-o imaginam, are cam 3 metri inaltime si vreo 10 in latime. Am stat de am studiat de la o distanta sanatoasa (cam 4-5 metri), nu aveai voie sa faci poza, in clipa in care o d-ra chinezoaica a ridicat telefonul sa faca ceva din boxe s-a auzit vocea unei doamne si imediat si-a facut aparitia o alta doamna de la paza care a luat-o deoparte pe chinezoiaca si a intrebat-o de gestul ei, asadar securitate extrema. Pe peretele opus este scena rastignirii pictata de Giovanni Donato da Montorfano, pictura realizata in aceeasi perioada (si se presupune ca sunt personaje pictate si de da Vinci acolo) si care se pastreaza mult mai bine. Ce e de retinut si interesant e istoria bisericii care a fost folosita ca si grajduri dupa ce Napoleon a cucerit Milano, iar cladirea a fost bombardata rau de tot in timpul celui de al doilea razboi mondial si desi s-a distrus mare parte din picturi, Cina cea de taina si Rastignirea au supravietuit miraculos.

Dupa toata experienta de la Santa Maria delle Grazie am pornit spre Castelul Sforzesco unde m-am intalnit cu restul trupei si impreuna am vizitat muzeul din castel, un muzeu impresionant cu opere de arta (in special sculpturi cu tenta religioasa) si unde am gasit a doua “piesa de rezistenta” a excursiei: Pieta Rondanini, ultima lucrare a lui Michelangelo Buonarotti, sculptura la care a lucrat cu 6 zile inainte de moartea sa. Se poate vedea si modul de lucru al lui Michelangelo precum si maestria sa. Castelul Sforzesco este impresionant, frumos renovat si destul de bine exploatat ca si obiectiv turistic (cum la fel s-ar putea face si cu Cetatea din Arad), iar dupa aproximativ 2 ore petrecute in castel si in muzeu am luat-o inapoi spre Dom.

De la Dom se poate ajunge usor de tot si in cam 10 minute la Torre Velasca, un turn construit prin anii ’50 dar care are 9 etaje deasupra cate sunt iesite in exterior, imitand forma unui turn medieval. Din pacate este un obiectiv mai putin interesant pentru marea majoritate, dar pentru mine (pasionat de arhitectura) extrem de interesant, mai ales in a studia solutiile tehince alese.

Pe final in ziua a doua am mers din nou la Blender pentru o masa la fel de copioasa (la mine mai putin, aveam chef de fructe multe si cred ca am mancat 3 portii de fructe ), o bere si o poveste, iar dupa ne-am pregatit de culcare. Inainte sa apucam sa ne culcam ne-am urnit si am mers sa vedem Gara Centrala din Milano pe timp de noapte. Dupa aproximativ 40 minute am reusit sa ajungem si am facut o multime de poze, astfel am realizat de fapt cat de mare si cat de impresionanta este gara din Milano, merita sa fie considerata un obiectiv turistic principal.

Dupa drumul de intoarcere (in care am realizat ca am bataturi si ca genuchiul de la piciorul drept incepe sa-mi faca figuri, a urmat o noapte de odihna, bine mai bine spus cateva ore de somn caci la ora 5 dimineata am fost sus, facandu-ne bagajele iar la 6 eram deja pe drum pentru ca la 6.30 sa plecam cu autobuzul spre aeroport. Astfel ca in final am urcat in avion si de data aceasta am prins loc la geam (dovada sunt pozele facut din zbor, vreo 20-30).

Per total pot spune ca am vazut 80% din ce mi-am propus, as mai fi dorit sa vizitez inca alte 2 muzee, dar vor ramane pentru o alta vizita in Milano. Recomand tuturor sa mearga sa-l viziteze si pot spune sigur ca sunt suficiente 3-4 zile pentru a vedea Milano, doar 1 zi e prea putin iar 2 zile e cam la limita in a vedea doar ce e mai important.

Mai departe galeria foto

Sunt genul de persoana careia ii place sa calatoreasca, sa fie pe drumuri si sa descopar noi locuri, noi oameni si noi culturi. Calatoria poate fi, si de cele mai multe ori este placuta, dar totul se poate strica cand ajungi la destinatie si realizezi ca anumite lucruri nu sunt chiar cum te-ai astepta sau nu te-ai pregatit suficient, nu te-ai informat cum trebuie, etc.

Care sunt pasii pe care ar fi bine sa-i faci inainte de a pleca intr-o excursie?

Eu nu pot sa dau o reteta perfecta dar pot sa va dau solutiile, ideile si planurile mele. In primul si primul rand imi rezolv din timp transportul, mai ales daca este unul aerian, se stie bine, cu cat mai din timp ai rezervarea facuta, cu atat biletul este mai ieftin. Dupa ce rezolv drumul cazarea este extrem de importanta, am avut si aventuri, am ramas partial fara de cazare, am avut si noroc si am gasit cazare excelenta. Cea mai buna metoda este cea a recomandarilor, dar daca nu ai pe cine sa intrebi poti sa cauti pe Internet si sa citesti cateva review-uri de pe site-uri independente.

Imi place foarte mult sa vizitez orasele in care merg, sa ma plimb pe strazi si sa privesc arhitectura, sa intru in muzee si sa admir arta, istoria si toate lucrurile frumoase pe care un oras strain pentru mine le are de oferit. Pentru asta imi place sa cumpar din timp un ghid al orasului (daca exista) si dupa ce il studiez imi pregatesc 3-6 puncte (repere) majore pe care trebuie sa le vizitez, iar restul imi place sa descopar. E adevart ca uneori sunt asa de multe lucruri frumoase incat esti, intr-un fel, fortat sa renunti la planul de a hoinari putin si atunci intervine buna organizare si ghidul in a avea un traseu bine determinat.

De cele mai multe ori plec in excursi in sfarsitul de saptamana si de aceea incerc sa vad cat mai multe in cele 2-3 zile ce le am la dispozitie, iar de aceea organizarea este foarte importanta, de aceea imi fac un plan serios inainte de a pleca.

Totusi pregatirea nu inseamna doar un pland de vizitare, cazarea si drumul, inseamna si studierea obiceiurilor, mancarurilor specifice si a unor traditii are s-ar putea sa coincida cu vizita ta in acel oras. De aceea recomand ca mereu sau mai mereu sa te informezi cat mai bine, iar bagajul sa-l lasi pentru ultimele 2 zile (nici nu se botesc asa hainele).

Eu asa ma pregatesc, citesc mult, ma informez si imi fac un plan destul de strict, poate parea ca nu ma distrez, dar credeti-ma, am parte de distractie odata ajuns la destinatie. Calatorie placuta !!!

De aproape o saptamana sunt mitinguri in marile orase, ba mai multi oameni, ba mai putini, cu violente, fara, cu injurii, fara, etc. Toate arata nemultumirea oamenilor fata de ce se intampla in tara, de clasa politica si de modul in care suntem condusi.

Mie imi pare ca asta s-a intamplat: multi din cei ce au avut functii in vechiul regim au stiut cum sa iasa curati si sa isi construiasca mici imperii pentru ei si pentru copii lor. Sunt unii care au intrat in politica acum 10-15 ani si au inceput sa acumuleze si ei experienta in ceea ce insemana jocurile politice si de culise, astfel incat au ajuns sa treaca de la un partid la altul in functie de oportunitati si de pozitia in care se afla partidul.

Sunt foarte putini cei ce iau decizii corecte pentru tara, care nu se gandesc la contul lor bancar, care nu se gandesc la nepotisme, etc. Asadar, cu oameni putini noi incercam sa facem bine. Cu o mana de oameni pe strada incercam sa facem lucrurile sa mearga, cu o mana si mai mica de oameni curati si dornici incercam sa facem ordine in parlament, parlament care este plin de chiulangii, batrani fara de perspective asupra viitorului si politicieni oportunisti.

Imi pare rau ca nu avem o generatie care sa vrea sa faca ceva strict pentru populatia romana, pentru tara, pentru viitor si nu pentru prezent.

De mult timp m-am tot gandit sa incerc sa fiu eu cel ce ar face astfel de lucruri, dar din pacate de foarte multe ori am fost oprit de oameni care aveau alte interese si de cate ori am dorit sa fiu activ, sa fac ceva, am fost tras in jos sau mi-au fost puse piedici. Din pacate asta este ce vad, asta este ce se intampla acum si se va mai intampla pana cand nu ajungem sa ne trezim si sa facem schimbari majore de atitudine, ideologii si fapte, fapte caci vorbele sunt degeaba de multe ori. Tocmai de aceea de multe ori prefer sa tac, sa fac ceva si ulterior sa spun.

Haideti sa punem umarul si sa facem ceva, sa schimbam tara in care locuim, sa schimbam atitudinea oamenilor si chiar sa pornim o schimbare in bine a tot ceea ce tine de Arad, Romania, locurile pe care le iubim.

Saptamana trecuta am avut din nou o masinuta la test drive: Citroen C4 si din nou aceasta este o masina ce te surprinde.

Nu ai spune ca e o masina care sa te impresioneze, designul este intradevar unul care atrage privirile, exteriorul fiind altfel decat la masinile germane care momentan domina piata.

Interior

Nu, nu esti intr-o limuzina germana, dar calitatea materialelor si ergonomia ar spune ca masina a iesit de pe linia de productie din Germania. Interiorul este mai functional la prima vedere decat un C5 (dar nu neaparat), totul e practic, amplasat unde te-ai astepta iar plasticul moale si cel dur sunt de o calitate ridicata. Pielea de pe volan e foarte placuta la atingere iar fiind la primul nivel de dotare, chiar sunt surprins sa gasesc si unele optionale incluse, cum ar fi USB-ul prin care iti asculti muzica fara sa te mai obosesti sa arzi CD-uri.

Tapiteria este dintr-un material placut, scaunele sunt ergonomice si ofera un suport lateral adecvat (se poate mai bine da’ e numai bun pt. oras si drumuri nu exagerat de lungi, la drumuri lungi nu am ajuns sa testez). Spatiul pe bancheta din spate e bun, putin cam inghesuit de urca 3 adulti.

Exteriorul

Daca te uiti la noul C4 vezi cum a evoluat de la generatia anterioara, cum noua filosofie de design se regaseste si in pastrarea unor elemente din modelul anterior. Nu ma pun sa scriu de bonsaje, unghiuri, faruri, etc. Pentru mine atat in detaliu cat si in ansamblu noul C4 este o masina frumoasa, expresiva si plina de personalitate. Ideala pentru o familie tanara. Pretul ajutand mult in a deveni prima masina a unei familii de tineri.

Motorizare si transmisie

Motorul masinii pe care am condus-o a fost unul pe benzina de 1.6 litri cu 120 cai si foarte sprinten. Treptele de viteza sunt bine etajate, m-a deranjat putin doar faptul ca pentru un 50 km/h in a 4-a motorul e putin subturat. Nu intru in detaliile legate de cat de “verde” e, cifre de tot felul si alte asemenea chestii, spun doar ca e un motor ce iti da incredere ca poti intra in depasire, ca ai suficienta putere pentru a merge constant pe autostrada, mai ales datorita unei optiuni (din cate stiu eu standard): cruise-control care mie imi place la nebunie si pe care l-as folosi zilnic .

Confortul e la superlativ, chiar m-am simtit bine in masina, suspensiile rezista bine, atenueaza gropile de pe drumurile noastre si pe deasupra iti da impresia ca masina se aseaza bine pe sosea si ca in curbe va sta bine, dupa care daca ai ocazia te convingi caci e chiar asa .

Per total am fost foarte impresionat de C4, deocamdata fiind masina pe care eu as cumpara-o mai degraba, e aproape de idealul meu. Da, m-as bucura sa pot sa conduc un C4 minim o saptamana. De ce? Pentru ca as putea spune atunci daca e masina perfecta sau doar se apropie de idealul meu. Dar pana atunci pozele le gasiti aici.

Daca aveti idei despre ce masini sa iau in teste, dati de veste .

Ieri am luat parte la Sedinta de Consiliu Local a Municipiului Arad. Ce am vazut, ce am auzit si cu ce am ramas … well … hai sa va spun.

In primul rand motivul vizitei mele a fost Punctul 3 de pe ordinea de zi: Proiect de Hotarare Locala pentru aprobarea Studiului de Fezabilitate pentru obiectivul de investitie: “Amenajare Parcare Subterana – P-ta Avram Iancu din Municipiul Arad” – initiativa primarului. La acest proiect in reprezentarile 3D si in plansele prezentare, in schite si planuri apare o piramida de sticla si metal (ca si cea din Paris de la Luvre). Pe mine m-a surprins si oripilat totodata o asemenea aparitie intr-o zona in care clar, cladirile vechi sunt inca bine repreznentate, inca relativ bine intretinute si unde avem o statuie cu o semnificatie (Eroul Necunoscut).

Piata Avram Iancu este un ansamblu arhitectural unitar, din cate stiu Ministerul Culturii trebuie sa aprobe modificarile aduse pietei pentru a nu dauna acestui ansamblu arhitectural unic in tara. Cladirile din p-ta Av. Iancu sunt toate exemple foarte bune a modului in care arhitectura din Viena si Budapesta a influentat arhitectura din Arad. De aceea am spus ca ar fi bine sa merg la sedinta de CLM pentru a-mi exprima ingrijorarea fata de amplasarea iresponsabila a unei piramide de sticla intr-o piata cu valoare arhitecturala de exceptie.

Pentru cei ce doresc sa participe la astfel de sedinte cateva sfaturi: ajungeti cu 10 minute mai repede decat ora oficiala, inscrieti-va la secretarele prezente, precizand punctul la care vreti sa luati cuvantul, in momentul in care acel punct este in discutie ridicati mana pentru a va vedea presedintele de sedinta si sa va recunoasca dreptul de a vorbi, fiti aproape de un microfon (sedintele se inregistreaza sau ceva).

Adevarul este urmatorul fata de piramida ce m-a oripilat: momentan proiectul a trecut cu 16 voturi pentru 1 abtinere si 3 voturi impotriva. Este doar studiul de fezabilitate (adica merita sa facem, cat costa si ce avantaje/dezavantaje aduce proiectul), pasul urmator fiind o reevaluare, obtinere de PUZ si abia la PUZ daca ramane piramida va trebui sa luam atitudine serioasa. Eu am luat atitudine preventiv, in momentul in care inca se mai poate face ceva

In cadrul prezentarii proiectului d-na inginer arhitect din partea firmei care a pregatit planul a incercat sa explice ca asta a primit in tema de lucru (adica piramida a fost solicitata), o inteleg si atunci ajung la concluzia ca aceasta piramida a fost ceruta de cineva care a gandit si pregatit ideea, cineva care nu s-a gandit la ansamblul arhitectural din p-ta Av. Iancu, asa cum s-a intamplat cu Strada Metianu, unde mobilierul stradal modernist nu se potriveste, alaturi de pavajul si bilele pentru obstructionarea auto, cu ce inseamna arhitectura strazii. Toata stima pentru renovare (merita ca Metianu sa devina strada PUR pietonala), dar nu cred ca s-a facut chiar cum trebuie, deviez da’ nah, intelegeti.

Sunt poate mai conservator de felul meu, dar sunt de parerea ca istoria, arhitectura si ce exista deja merita sa fie pastrat intact, mentinut, intretinut si subliniat, scos in evidenta, nu eclipsat de ceva ce nu-si are de loc rostul, locul si nu se potrivese unui ansamblu bine inchegat.

Un lucru bun: se doreste creerea unei zone/axe centrale cu pietonal de la Turnul de Apa, prin p-ta Reconcilierii, p-ta Mare (catedralei ortodoxe), Metianu, p-ta Av. Iancu, str. N. Balcescu, cladirea liceului Moise Nicoara, malul Muresului, o zona care sa fie toata renovata si sa poata deveni un punct de atractie al Aradului. Idee buna daca se va include in ea si: Strandul (renovat si transformat in centru de recreere ca si cum a fost in urma cu 7-10 ani), Cetatea Aradului (redata circutului turistic, renovata dar fara sa devina bazar, centru comercial, etc. devenind un obiectiv turistic PRIMORDIAL pentru Arad).

Acum ajung la titlu, de ce politica nu ajuta, pentru ca am vazut cum s-au iscat discutii aprinse, contre elegante si mai putin elegante, impunsaturi directe, indirecte, sub centura, etc. intre politicieni. Am vazut si cum se voteaza: consilierii PDL (majoritari) ridica mana automat, nu intreaba, nu comenteaza, nu vin cu propuneri, nimic, fac cum li se dicteaza. Consilierii din opozitie incearca ceva, nu au cum sa schimbe voturile (sunt doar 3 care au votat contra), dar sunt si putin mai rai, ataca prima data, uneori iti dau impresia ca nu au citit tot ce aveau de citit (ca ulterior sa afli ca de fapt nu s-a trimis de la primarie). Pe scurt, un mic show, discutii aprinse, orgolii ce nu incap in sala mica in care eram prezenti, bataturi calcate de ambele tabere, etc. toate astea in dauna noastra ca si cetateni. De ce spun asta? Pentru ca in loc ca politicienii sa se certe, se poate colabora, se pot aduce imbunatatiri la orice proiect, se poate face un bine pentru oras si pentru noi, cetatenii care i-am votat (aia ce i-au votat, restu’ sa taca, daca nu au fost la vot nu au dreptul sa vorbeasca, ei nu s-au exprimat, asa ca sa suporte).

Un alt lucru care m-a mirat, nu se discuta aprins cand vine vorba de spitale, cultura, etc. banii care s-au dat au fost dati dupa anumite criterii pe care nu le inteleg, nu le vad ca fiind bune (mai mereu spitalele raman fara bani). Ce e de facut si cu acestea?

Sunt efectiv consternat de modul in care politica, uneori, da cu stangul in dreptul si se poticneste, creaza probleme si strica din lucrurile bune si frumoase ale unui oras. Din pacate asta este politica, dar tot ce sper este ca pana la urma politicienii sa inteleaga ca ei trebuie TREBUIE sa faca tot ce le sta in putere pentru a pastra frumusetea orasului nostru si pentru a-l transforma in acel oras minunat pe care il vedem in fotografiile si vederile vechi.

Pentru cei ce vor sa vada mai multe fotografii de la sedinta CLM, aici le gasiti.

Inchei cu o fraza: I LOVE ARAD !!! Da, imi iubesc orasul si de aceea vreau sa devina mai frumos, bun si sa fie locuit de oameni care sa-l aprecieze.

Acum o saptamana am luat la plimbare noul Citroen C5 impreuna cu Ciprian, Florin si Gabriel. E prima data cand am ales sa am si pasageri in plimbarea mea cu o masinuta in test-drive.

Prima impresie cand urci intr-un C5 e de WOW, de ce? Simplu, o multime de butoane, piele si finisaje excelente, scaune confortabile si o multime de optiuni ce te coplesesc pur si simplu. Pentru o persoana care e obisnuita cu butoanele, ca de exemplu un IT-ist (:D) asta nu e o problema, in schimb pentru un utilizator normal e destul de greu sa ajungi sa si reglezi volumul deoarece poti foarte usor sa confunzi butonul de volum cu cel de schimbare a posturilor radio.

Dupa ce am facut mica tura de a luat pe fiecare participant in parte am inceput sa sesizez diferenta intre o masina normala si Citroen C5: suspensia GENIALA a C5-ului este demna de toata lauda. Suspensia este individuala pe fiecare roata, pe baza de ulei si ofera un confort maxim la rulare.

Ne-am pus pe o sedinta foto intr-un mediu “urban” la marginea orasului. Va dati seama ce imagine a fost cu 4 oameni facand fotografii din toate unchiurile la un model, o masina pe post de model. Am pus-o sa stea in diverse pozitii, cu rotile pe stanga, pe dreapta, cu o usa deschisa, cu ambele deschise, poze de interior, portbagajul deschis, luneta curbata invers, detalii cromate, faruri, semnalizatoare, etc. Cred ca un alt model mai cuminte nu am putut avea .

Acum putine informatii despre masina:

Interior

Interior generos, cu spatiu suficient si pe bancheta din spate o persoana inalta (Florin) a stat comod si nu s-a lovit cu genunchii de scaunul soferului (as fi simtit eu asta). O multime de butoane, dupa cum am mai spus, tapiterie din piele si textil, bine combinat, in asa fel incat arata extrem de placut si nu deranjeaza de loc. Scaune fata incalzite in 3 trepte (optiune) si cu reglaje multiple, inclusiv un reglaj suplimentar, partea superioara a spatarului putand fi reglata separat de reglajul lombar, astfel am ajuns sa pot sa-mi sprijin capul pe tetiera fara ca sa trebuiasca sa-l las pe spate si sa pierd din vizibilitate.

Din pacate spatiile de depozitare sunt reduse ca si numar, doar cele din usi pot fi utilizate cat de cat, iar testele mele cu sticla, doza de suc au fost un esec, nu am gasit de loc un suport pentru ele, astfel ca la un drum lung esti obligat sa consumi lichidele stationand sau cautand dupa ele. Pentru portmoneu spatiul din cotiera e suficient si chiar util .

Exterior

Ce poti sa ii reprosezi unei masini exceptionale? Nimic. Exteriorul este elegant, cu elemente cormate care scot in evidenta clasa superioara la ca C5-ul este incadrat. Stopurile sunt generoase, pe sistem LED (cred, da’ nu-s sigur), farurile au o forma specifica, semnalizatoarele frontale fiind in parte inferioara a barei de protectie fata, fiind o pozitie cam ciudata pentru semnalizatoare, majoritatea constructorilor auto mergand pe semnalizatoare incorporate in blocurile optice principale.

Din lateral iti da impresia ca e masiva masina, cand de fapt doar portierele sunt mai mari, avand o inaltime putin peste medie. Masina nu are bandouri, chiar, cum ar arata o masina din zona premium cu bandouri din cauciuc? Nu ma apuc sa scriu de linia masinii, de unghiurile ce se intretaie sau nu, etc. C5-ul e frumos din orice unghi, nu cred sa fie careva care sa zica ca nu-i frumos, mai ales cand pe strada a intors priviri, mai ales la auzul motorului .

Ceva deosebit este luneta curbata invers, un fel de semnatura Citroen pentru clasele superioare.

Motorizare

Am avut in test-drive versiunea de 2.0 diesel cu 160 cai (pe care i-am simtit bine de tot ). Motorul prinde binisor de pe la 2000-2200 ture, sub 2000 cam trebuie sa ai rabdare pana sa reactioneze. Nu am avut de ce si unde sa dau viteze mai mari de 70-80 km (desi am vrut sa mergem pe autostrada, nefiind atunci terminata/deschisa, am renuntat si am mers doar prin oras), dar as fi curios cum s-ar comporta la un drum lung, macar pana in Timisoara pe autostrada sa vedem cum ar merge.

Preturi

Pretul de baza incepe de la 22.591 EU cu TVA inclus. Pretul pentru o versiune echipata binisor este in jur de 30.000 EU. Versiunea din test a fost la 42.000 EU dar avea cam toate extrasurile posibile, mai putin full piele si trapa.

Pe final pot spune ca sunt extrem de incantat de Citroenul C5 iar socul mare al suspensiilor masinutei mele m-au adus cu picioarele pe pamant: imi voi permite asa o masina doar peste cativa ani buni, sa de as castiga la loto .

Toate pozele se gasesc aici.

Multumesc inca o data lui Adrian de la AutoArena, lui Florin, Ciprian si Gabriel pentru rabdarea de a-mi suporta unele directive date la sesiunea photo .

Esti in masina, blocat in trafic, evident ora de varf … ce faci? Pai nu prea ai optiuni de obicei … asta pana cand esti in noua Toyota Yaris

Pe langa interiorul foarte fresh, super high-tech, calitate exceptionala a materialelor, sistem de navigare extrem de inteligent, cu o multime de functionalitati care te vor tine la bord, care te vor tine in priza (la figurat), chiar si stick-ul tau de USB cu muzica (la propriu in mufa de USB ), pe tot parcursul nebuniei din trafic.

Pentru cei ce nu se au cu parcarile cu spatele … exista solutia camerei video pentru marsarier Daca pana acum o asemenea optiune era disponibila pentru masinile de lux, uite ca acum este disponibila si pentru masinile de zona medie.

Cum ai putea sa iesi dintr-o masina in care ai netul pe un ecran de 6,1″? CUM ?!?!?!

Pai cu Toyota Touch & Go ai la varful degetelor tale (fingertips – am tradus din engleza, da’ asa de bine suna in engleza ca nu m-am putut abtine sa nu mentionez ) tot Internetul, ce mai, masina e ca si un computer, ceea ce face ca ea sa devina un adevarat centru multumedia si sa te faca sa uiti de aglomeratie, sa uiti de indispozitia care te cuprinde atunci cand stai la coada in trafic si cand efectiv iti vine sa cobori din masina si sa mergi pe jos pana la destinatie.

Nu stiu daca poate reda videoclipuri de pe net … da’ daca poate eu unu’ as asculta urmatoarele 2 melodii mult una ma binedispune iar cea de a doua ma calmeaza ghiciti care ce face

Acum … cine ghiceste ce imi place mai mult la interiorul noi Toyota Yaris? Hint: is un inginer, imi place IT-ul si sunt pasionat de gadgeturi

Hai sa va spun: port USB pt. muzica ta, Touch & Go cu navigatie, Internet, etc., posibilitatea de a conecta telefonul la sistemul Touch care este un sistem inteligent de acces si control al functiilor on-board, cu ecran tactil de 6.1″, color si camera video pentru marsarier si care arata foarte bine

Asadar … timpul trece mult mai placut in interiorul noii Toyota Yaris … nu ma credeti? Pai o vizita la dealerii Toyota din orasul vostru nu va face decat sa va convinga si pe voi … Acum … Cine s-a inscris la un test drive? Bineinteles ca eu Pacat doar ca va trebui sa imi fac drum in Timisoara pt. el … da nu-i buba, asa macar mai imi vizitez prietenii de pe acolo cu noua Yaris si ii infectez si pe ei cu virusul acestei masini … care nu arata rau de loc, ba chiar foarte bine, nici din exterior … ahhh … pacat ca nu am banuti de ea … si pacat ca imi iubesc masinuta mea asa cum e

Acum … ca sa fim in clar si sa ne incadram in reguli am scris asta pt. Super Blog 2011 .

Am fost ieri la Arad Open, competia de sah si am asistat la 2 runde din competitie.

Pot spune ca am ramas surprins cat de repede si corect joaca copiii, cat de serios isi noteaza fiecare mutare si cat de atenti sunt sa nu greseasca. Ce a fost mai surprinzator a fost faptul ca in 15 minute marea majoritate a jocurilor s-au incheiat, iar in cam 1 ora au mai ramas doar cateva razlete.

Conform programului duminica se mai joaca 5 runde: 2 adulti si 3 copii.

Ce m-a bucurat a fost faptul ca am rusit sa obtin de la un arbitru ceva informatii din interior pe care doream sa le stiu de ceva vreme … punctele Elo, pai acelea se obtin in urma unor evaluari, dupa fiecare meci castigi sau pierzi puncte in functie de adversar. Modul de calcul este extrem de complicat si a fost inventat de un matematician american de origine maghiara Arpad Elo. La fel de interesant este si modul in care ajungi Mare Maestru sau Maestru International … trebuie sa faci un anumit numar de jocuri, trebuie facuta o norma, contand cu cine joaca, cat de des, etc.

Vineri a fost o zi fara prea multe surprize, cateva remize razlete si fara prea multe surprize. In schimb sambata … Tomici la juniori si Pop au invins Marii Maestrii din Ungaria respectiv Bulgaria, jucand cu piesele negre (considerat un dezavantaj).

Sambata au participat 72 de copii, 55 la grupa de 12 ani si 17 la grupa de 8 ani.

Bun … ramane sa va tin la curent si pe Twitter si pe Facebook si pe Blog.

Urmeaza sa incarc si ceva fotografii si poze, da’ la ora aceasta nu prea mai merge … so … ramane un update .

Link pt. rezultate, aici.

Pozele

Iata ca a iesit de la standardizare si noul standard de WiFi 802.22 … si ce aduce aces 0.11 in plus la actualul standard? Well … pana la 100 km raza de actiune a retelei si pana la 22 MB/s rata de transfer.

Yep … ai citit bine 100 km raza !!! Mai jos ii imagine cu o asemenea raza daca ai pune routerul in Arad

Adica iti iei unu router cu noua tehnologie si ai WiFi si la tara ba chiar in tot orasul, nu mai o sa fie nevoie de acele stick-uri enervante de la operatorii de telefonie mobile, etc. Plus ca nu vei mai plati x abonamente pentru net, vei plati unul si gata

Pentru detalii tehnice … aici e link-ul la pagina oficiala IEEE. O chestie interesanta este faptul ca aceasta tehnologie este posibila deoarece televiziunea analogica nu mai exista (ar trebui sa nu mai existe), iar frecventele folosite de televiziunea analogica pot fi folosite acum pentru transmisia de date 54-698 MHz (frecvente care permit propagarea semnalului pe distante mari ).

Ahhh … da’ sa nu va asteptati sa avem asemenea routere decat in cam 1-2 ani … asta pana cand ies si is testate si rastestate, da’ “Viitorul suna bine”

Update: aici aveti rezultatele si clasamentul actualizat dupa fiecare runda.

Iata ca avem si competitii extraordinare in Arad si de asta pot spune ca sunt mandru ca-s Aradean . Una din cele mai cunoscute si totodata apreciate este Arad Open 2011 – Turneu International de Sah si se tine in perioada 5-11 august 2011, organizat de Clubul de Sah Vados. Aceasta este editia cu numarul 4 si este o editie in care premiile sunt mari, in total 18.650 lei.

Participantii sunt din: România, Germania, Ungaria, Austria, Republica Moldova, Bulgaria, Estonia, Egipt, Norvegia si Statele Unite ale Americii, ceea ce inseamna ca merita sa vi nu doar pt. a privi competitia sau a participa ci si pt. a vedea stilul de joc al oamenilor din alte tari.

Acum … pe langa programul oficial exista si extra-activitati fun la care puteti participa:

Sambata 6 august – ora 18: escursie si degustare de vinuri in Paulis;
Luni 8 august – ora 10: excursie cu barca pe Mures;

Dupa cum spun unele site-uri pe care le citesc, video after the break

Programul competitiei este urmatorul:

Open principal:
Vineri 05.08.11 – orele 15:30   Sedinta tehnica;    
Vineri  05.08.11 – orele 16:30   Runda 1
Sâmbătă 06.08.11 – orele 9:00     Runda 2;              
Duminică 07.08.11 – orele 9:30   Runda 3;              
Duminică 07.08.11 – orele   16:30   Runda 4              
Luni 08.08.11 – orele 16:30   Runda 5
Marți 09.08.11 – orele   9:30   Runda 6
Marți 09.08.11 – orele   16:30   Runda 7
Miercuri 10.08.11 – orele 16:30   Runda 8
Joi 11.08.11 – orele   9:30  Runda 9

PROGRAM TURNEE COPII:

Sâmbătă         06.08.11 orele  15:30 Sedinta tehnica;    
Sâmbătă         06.08.11 orele  16:30 Runda 1
Duminică       07.08.11 orele    9:30 Runda 2;              
Duminică       07.08.11 orele  16:30 Runda 3; 
Duminică       07.08.11 orele  18:30 Runda 4;            
Luni               08.08.11 orele    16:30 Runda 5              
Luni               08.08.11 orele  18:00 Runda 6
Marți              09.08.11 orele  9:30 Runda 7
Marți              09.08.11 orele  16:30 Runda 8
Miercuri         10.08.11 orele    9:30 Runda 9

Iar pe final, pt. cei pasionati cu adevarat, participantii:

1. GM BALOG IMRE – Ungaria, Elo 2539, 20 ani
Mare maestru din 2010, la 19 ani
S-a impus categoric in 2008 la doar 17 ani la openul international de sah rapid Cupa Vados, unde s-a clasat inaintea mai multor mari maestri si maestri internationali
elo maxim: 2539

2. GM MANOLACHE MARIUS – România, Elo 2533, 38 de ani
- de 2 ori vicecampion national (juniori) – 1988, 1989
- maestru international din 2001, mare maestro din 9
- câștigător a numeroase turnee internationale (circuitul Galiciei, openul de la Belgrad sau Agneux ori Condomme din Franta etc)
– elo maxim 2558 (iulie 2009)

3. GM PETAR DRENCHEV – Bulgaria, Elo 2523, 34 de ani
absolvent al Academiei Nationale de Sport cu specializarea Sah
a reprezentat Bulgaria la doua campionate europene precum si la un campionat mondial
a obtinut titlul de mare maestru in acest an.
elo maxim: 2523

4. GM ANDREI MURARIU – România, Elo 2499, 25 ani
s-a remarcat cu adevarat in 2007 cand a castigat Openul Romgaz, fapt ce i-a dat dreptul sa participe la superturneul de la Bazna, dar si prin victoria clara din 2010 de la Memorialul Victor Ciocaltea.
elo maxim: 2516 (iulie 2006)

5. GM VLAD JIANU – România, Elo 2518, 27 ani
- Vicecampion mondial la varsta de 10 ani
- Vicecampion european la varsta de 10 apoi la varsta de 12
- Medalii de bronz,argint si apoi aur la Campionatele Europene pe echipe sub 18
- de trei ori Campion national de juniori si o data Campion national de seniori in 2006
- Mare maestru din 2007,ultima norma obtinuta la CE de seniori
- campion en-titre la Arad Open (victorie in 2010)
- elo maxim 2544 (octombrie 2008)

Si cum o asemenea competitie nu se poate face de unu’ singur, Clubul de Sah Vados are si parteneri, sponsori si pateneri media:

PARTENERI :
CONSILIUL LOCAL – PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ARAD
CONSILIUL JUDEȚEAN – CENTRUL CULTURAL JUDEȚEAN
CABINET PARLAMENTAR DEPUTAT LUCIAN RIVIȘ TIPEI
PARTENERI MEDIA: West Tv, Magic Fm, Jurnal Arădean, Nyugati Jelen, Zile si Nopti, vestic.ro, Sportarad.ro, Sportlocal.ro, arq.ro

SPONSORI: Universitatea De Vest “Vasile Goldiș”, P.A.B. Romania, Hotel Coandi, La Fântâna, Sardori SRL, Restaurantul Decebal, magazinuldesah.ro

Sincer … am sa dau o fuga in weekend sa vad si sa relatez live … da’ chiar nu stiu cum sa ma impac cu ideea ca pe acolo toti m-ar bate la sah (sincer sunt foarte repezit si nu planific prea multe mutari in avans, am tendinta sa sar cu capul inainte, ca de altfel cum fac de multe ori in viata ).

Blogal Initiative este unul dintre sustinatorii evenimentului.

Iar pt. orice informatii suplimentare, nelamuriri sau daca credeti ca nu am dat destule informatii … well … site-ul evenimentului este: www.aradopen.com